Slovenia, elevul model al Europei, premiată de agenția Fitch Ratings

Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit  perspectiva aferentă ratingului de neplată al emitentului (IDR) pe termen lung în valută al Sloveniei de la „stabilă” la „pozitivă”, confirmând totodată calificativul la nivelul „A”. 

Această îmbunătățire reflectă o serie de factori fundamentali, printre care o performanță fiscală solidă și continuă, scăderea progresivă a datoriei publice și un avans semnificativ în implementarea unor reforme structurale esențiale.

Venituri fiscale peste așteptări

În anul 2024, Slovenia a înregistrat un excedent bugetar primar de 0,4% din PIB și un deficit bugetar general de doar 0,9%, ambele valori situându-se sub estimările anterioare ale Fitch și sub ținta guvernamentală. Acest rezultat se datorează unor venituri fiscale mai ridicate decât se anticipase, dar și unei absorbții reduse a fondurilor pentru investițiile post-inundații. Pentru 2025, Fitch preconizează un deficit bugetar de 1,6%, iar pentru 2026 – de 1,5%, în contextul unor cheltuieli de apărare mai mari și al unor investiții legate de inundații sub nivelul estimat.

Reducerea datoriei publice și avansul reformelor structurale

Raportul datorie publică/PIB al Sloveniei a scăzut la 67,0% în 2024, marcând al patrulea an consecutiv de reducere și apropiindu-se de nivelul înregistrat înaintea pandemiei. Fitch anticipează o scădere suplimentară a acestui raport până la 63,5% până la sfârșitul anului 2026, susținută de o politică fiscală prudentă și o creștere economică stabilă.

Pe plan structural, Slovenia a făcut pași importanți în reforma sistemului de îngrijire pe termen lung, introducând contribuții sociale majorate începând cu a doua jumătate a anului 2025. De asemenea, reforma pensiilor, programată pentru anul 2026, are ca obiectiv stabilizarea cheltuielilor cu pensiile la nivelul din 2024 pe termen mediu și limitarea creșterii acestora pe termen lung – o măsură esențială pentru sustenabilitatea fiscală în contextul îmbătrânirii populației.

Reziliență economică și stabilitate politică

Slovenia a demonstrat o remarcabilă reziliență în fața șocurilor externe succesive, în pofida dimensiunii sale reduse ca economie deschisă. În ultimul trimestru al anului 2024, PIB-ul real al țării era cu 10,5% peste nivelurile pre-pandemice. Mai mult, cota de piață a exporturilor la nivel global a crescut cu 27% din 2021 și cu 38% față de perioada pre-pandemică. Balanța de cont curent a rămas puternică, cu un excedent de 4,5% din PIB în 2024 – valoare constantă față de 2023 și peste estimările Fitch.

Calificativul „A” al Sloveniei este susținut de un nivel ridicat al veniturilor, de indicatori avansați privind guvernanța și dezvoltarea umană, precum și de un cadru politic credibil, ancorat în apartenența la Uniunea Europeană și la zona euro. Totodată, aceste avantaje sunt ponderate de nivelul încă ridicat – deși în scădere – al datoriei publice și de dimensiunea modestă a economiei în raport cu alte state cu același rating.

Fitch estimează o creștere economică reală de 2,2% în 2025 și de 2,4% în 2026, în contextul unei expuneri directe limitate la tarifele impuse de SUA, al unei creșteri a veniturilor disponibile, al unui mediu favorabil pe piața muncii și al unei reveniri treptate a cererii externe și a investițiilor.

Sistem bancar solid și scor ESG favorabil

Sectorul bancar din Slovenia a înregistrat o performanță stabilă, cu o rată de capitalizare de 19,7% la sfârșitul anului 2024. Rentabilitatea s-a îmbunătățit în continuare, randamentul capitalurilor proprii atingând 18,9%. Rata creditelor neperformante pentru companiile nefinanciare a fost de doar 1,8% la finalul aceluiași an.

Din perspectiva criteriilor ESG, Slovenia beneficiază de un scor ridicat în ceea ce privește stabilitatea politică, respectarea drepturilor, statul de drept, calitatea instituțională și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă importanța acordată indicatorilor de guvernanță ai Băncii Mondiale în modelul de evaluare suverană utilizat de Fitch.

Perspective de rating și factori de risc

Printre factorii care ar putea conduce la o acțiune negativă de rating sau la o retrogradare se numără incapacitatea de a menține datoria publică pe o traiectorie descendentă sau o deteriorare a potențialului de creștere economică pe termen mediu. În schimb, o reducere suplimentară a datoriei publice raportată la PIB sau o reziliență susținută în fața șocurilor externe ar putea determina o acțiune pozitivă de rating sau o îmbunătățire a calificativului suveran.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.