Sorin Cîmpeanu. Digitalizarea este viitorul, dar până acolo trebuie să înțelegem că avem probleme în prezent

”Educația financiară este, fără doar și poate, importantă. Educația financiară este a fost introdusă în programă, este adevărat, însă sunt convins că vom avea înțelepciunea ca în noile planuri-cadru pentru liceu să avem consolidată și această componentă a educației. 

Educația financiară ar urma să fie integrată într-un modul denumit generic ”Educație pentru viață”, în care să avem o serie de componente care, luate toate la un loc, într-o manieră integrată, să facă în așa fel încât tinerii noștri să fie pregătiți mai bine pentru viața reală, pentru integrare în societate. Noile planuri-cadru ar urma să fie aplicabile din 2023, deci nu anul viitor, ci în toamna anului 2023. Acesta este un prim aspect”, a subliniat ministrul Educației.

Este un semnal de alarmă 

”Al doile palier, acela al finanțării cercetării, știm foarte bine dinamica, plecând de la 0,29 la sută din Produsul Intern Brut în 2015, am coborât la 0,26% în anul 2016. În anul 2018 am avut 0,15 la sută din PIB, în 2019 au fost 0,14%, iar în 2020 s-a ajuns la 0,13% din PIB. 

Deci, de la 0,29% în 2015, iartați-mi amara ironie, am crescut atât de mult, încât am ajuns la 0,13% din Produsul Intern Brut în 2020, în condițiile în care angajamentul asumat de România la nivel european era de finanțare a cercetării științifice cu minimum 1% din Produsul Intern Brut finanțare publică și 1% din PIB, finanțare privată. Deci, situația nu este deloc liniștitoare, mai cu seamă că avem un trend descendent. Nu numai că este mică finanțarea cercetării, dar este și pe un trend descendent. Este un semnal de alarmă”, a subliniat Cîmpeanu. 

”Al treilea aspect. În cadrul componentei generale de finanțare a cercetării, pot spune că din perspectiva internațională, cercetarea științifică în domeniul financiar sau teme care se înscriu în acest domeniu a cunoscut o dinamică importantă. În plan internațional”, a adăugat el.  

Potrivit oficialului, ”recentele crize financiare și instabilitatea prelungită, care a urmat acestor crize, ne-ar putea face să reflectăm dacă, nu cumva, este momentul unei regândiri a modului de organizare și funcționare a sistemelor financiare, dar și a rolului jucat de acestea în economie și în societate. Din punct de vedere metodologic, cercetarea financiară a cunoscut o creștere substanțială a instrumentarului utilizat”.
 
Cinci perspective

”Acesta va fi viitorul, fără doar și poate, că ne dorim sau nu ne dorim, că vrem sau nu vrem, viitorul aparține digitalizării. Dar până vom ajunge în viitor, să fim realiști și să înțelegem cât de multe probleme avem în interacțiunea în interacțiunea online, în educație din cinci pespective: 

1. Conectivitate
2. Disponibilitate de echipamente pentru milioane de cursanți, echipamente adecvate, pentru că îmi amintesc și eu când eram în clasele a 11-a și a 12-a, și nu cred că o tabletă era un instrument adecvat, era nevoie de un laptop. 
3. Profesori pregătiți pentru predare online care diferă total de predarea clasică, aici fiind vorba de pedagogie digitală. Avem unul din cinci profesori formați, e bine, dar până la cinci din cinci mai avem. 
4. Conținu digital pentru toate discilplinele, dar avem încă foarte mulți profesori care își închipuie că dacă transmit câteva minute pe WatsApp sau pe e-mail câteva teme consideră că au predat online. 
5. Platformele dedicate și securizate pentru evaluare, care lipsesc cu desăvârșire în sistemul românesc și care au făcut ca irelevanța notelor acordate elevilor să fie maximă”, a detaliat ministrul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.