Statut de neutralitate pentru Ucraina. Ce ar putea să însemne
Autor: Simona Haiduc
Data actualizării:
Data publicării:
Cum este la alții știm, cum va fi în cazul Ucrainei, rămâne de văzut
Cum este la alții știm, cum va fi în cazul Ucrainei, rămâne de văzut
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că țara sa ia în considerare adoptarea unui statut de neutralitate. În mica familie de state vest-europene rămase în afara NATO, nuanțele variază între "neutru" și "nealiat militar". Cinci exemple.

Austria

"Neutralitatea perpetuă" a fost consacrată de o lege constituțională încă din 1955. A fost o concesie făcută Uniunii Sovietice pentru ca aceasta să accepte ca fostul aliat al Germaniei naziste să-și redobândească independența. Legea stipulează că țara nu va adera la nicio alianță militară și nu va permite prezența pe teritoriul său a unor baze militare străine. Ambele puncte au fost respectate. Treptat, Viena a trecut la o politică de "neutralitate activă" prin participarea la operațiuni de menținere a păcii ale ONU, la care a aderat în 1955.

În 1994, țara a intrat în programul de cooperare bilaterală cu NATO, Parteneriatul pentru pace. Când a aderat la UE, un an mai târziu, și-a modificat constituția pentru a i se permite să participe la anumite misiuni umanitare și de menținere a păcii sub pavilion european. Totuși, politica de apărare comună prevăzută în Tratatul de la Lisabona "nu aduce atingere caracterului specific al politicii" statelor membre neutre sau nealiniate, inclusiv a Austriei.

Suedia

Regatul nu a participat la niciun război de când s-a declarat neutru în 1814. Aceasta este mai degrabă o tradiție decât o obligație legală reală, menținută, totuși, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar în schimbul unui serviciu. Mai prcis, Stockholm a contribuit la supravegherea occidentală a spațiului sovietic, fiind în același timp purtătorul de cuvânt al mișcării nealiniate. Odată cu dispariția URSS, țara a renunțat la politica sa declarată de strictă neutralitate pentru a se proclama "nealiată militar".

Ca și Austria și Finlanda, a aderat la PfP al NATO în 1994 și la UE în anul următor. De la anexarea Crimeii în 2014, Stockholm s-a reînarmat și și-a sporit acordurile bilaterale de apărare, dar a fost reticent să bată la ușa NATO de teamă să nu "destabilizeze" regiunea. Țara se așteaptă ca Tratatul UE să impună celorlalte state membre să vină în ajutorul său în caz de agresiune armată.

Finlanda

Înfrântă de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Finlanda nu a avut de ales decât să semneze un tratat cu URSS prin care se declara oficial neutră. La acel moment, se impuneau gesturi de împăcare față de sovietici, o practică care a dat naștere (în afara țării) conceptului de "finlandizare". După dezintegrarea URSS, țara a cumpărat avioane de luptă americane, a aderat la PfP al NATO, iar parlamentul său a adoptat o clauză ce deschide ușa pentru aderarea la alianța militară, dacă ar fi fost nevoie. Oficial "neafiliat din punct de vedere militar", acest stat membru al UE (din 1995) studiază acum în mod deschis avantajele și dezavantajele unei aderări la NATO, căreia majoritatea populației nu i se mai opune de la invazia Ucrainei.

Citește și Ucraina anunţă PIERDERI economice de 500 mld. dolari în urma războiului

Elveția

Elveția a dobândit o "neutralitate perpetuă" în 1815, pe considerentul că Europa avea numai de câștigat. Atrase de acest statut, pe teritoriul său s-au înființat organizații internaționale, printre care Liga Națiunilor și, mai târziu, Organizația Națiunilor Unite, moștenitoarea acesteia. În conflictul dintre Est și Vest, Elveția s-a situat implicit de partea Vestului. Deși nu a aderat la ONU până în 2002, a devenit membru al PfP în 1996, "în conformitate cu politica de lungă durată a Confederației de neutralitate militară".

Irlanda

Neutră încă din anii 1930, țara a refuzat să accepte oferta NATO de a da o mână de ajutor, dar nu a dorit să se alăture mișcării nealiniate în timpul Războiului Rece. Asigurată de respectarea neutralității sale prin adăugarea în 2009 a unui protocol la Tratatul de la Lisabona, care precizează că acesta "nu prevede crearea unei armate europene", Irlanda a devenit totuși membră a Cooperării Structurate Permanente (CPS) a Uniunii Europene, ce permite unui grup de țări să își ia angajamente privind creșterea și coordonarea cheltuielilor de apărare, participarea la programele europene de cooperare în domeniul armamentului și consolidarea capacităților operaționale ale forțelor lor armate... Dublin participă, de asemenea, la Grupul de luptă nordic (NBG) al Uniunii Europene, format din 2. 500 de soldați.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Explozie la Petromidia. Plan Roşu de intervenţie

O explozie puternică s-a produs, vineri, la rafinăria...

Cumpărături în weekend. Important este ce spune românul

Ce scandal, câteva discuții, dezbateri, câtă zarvă și...

Țările de Jos au deschis prima linie de testare Hyperloop

O nouă eră a călătoriilor începe în Europa odată cu...

Smart Band 8 Pro, un ceas conectat foarte lăudat

Smart Band 8 Pro este unul dintre cele mai competitive...

China, campioană a energiilor regenerabile

Anul 2023 a stabilit un nou record în privința...

Valoarea Bitcoin revine la pragul de peste 70.000 dolari

Această veste vine după ce, la începutul acestei luni,...

Modificări privind plata suplimentelor pentru energie

Un nou proiect de lege înregistrat recent la Senat aduce...


pixel