Succesiunea. Se moștenesc și datoriile? Cât costă și ce acte sunt necesare

Acte necesare

• actele de identitate ale moștenitorilor;

• certificatul de deces al defunctului (original sau duplicat);

• certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor (sau certificatul de deces / certificatul de moștenitor / sentința judecătorească de divorț, după caz);

• certificat de naștere și căsătorie al descendenților (copii, nepoți) sau al altor rude care au dreptul la succesiune;

• 2 martori care l-au cunoscut pe defunct;

• dacă există, testamentul.

În funcție de cât de complicat este cazul este posibil să mai fie nevoie de următoarele documente:

• acte de proprietate ale bunurilor imobile: contracte de vânzare-cumpărare ori de construire, 

• proces verbal de predare-primire a locuinței;

• contract de împrumut și adeverință de achitare integrală;

• certificat fiscal eliberat de Administrația Financiară, care poate fi solicitat și prin intermediul biroului notarial;

• acte proprietate automobil (talon, carte de identitate);

• certificat fiscal automobil, eliberat de Administrația Financiară;

• certificat acționar, conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit), act concesiune pentru locul de veci, adeverință cu valoarea locului de veci, eliberată de Administrația Cimitirelor sau de Parohie.

La finalul procedurii se eliberează certificatul de moștenitor. Acesta este autorizat de instanța competență în materie de succesiune și conține informațiile referitoare la succesiune (calități și drepturi, cote succesorale). Actul poate fi un document personal sau comun. 

Certificatul de moștenitor este un înscris autentic. 

Se moștenesc și datoriile?

Răspunsul simplu este că da!

Moștenitorul, în calitate de succesor universal al defunctului, răspunde, inclusiv cu averea personală, pentru datoriile moștenirii.

Moștenitorul poate, în termenul prevăzut pentru renunțarea la moștenire, să declare la secretariatul instanței competențe în materie de succesiune că a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, explică e-juridic.manager.ro. În acest caz, moștenitorul sub beneficiu de inventar răspunde pentru datoriile moștenirii în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.

Moștenitorul sub beneficiu de inventar are obligația de a proceda la inventarierea bunurilor din patrimoniul succesoral în termen de patru luni. 

Patrimoniul succesoral este un ansamblu de bunuri diferit de patrimoniul personal al moștenitorului. Moștenitorul sub beneficiu de inventar are obligația de a-i plăti mai întâi pe creditorii moștenirii și apoi pe legatari. În cazul actelor de renunțare la bunurile moștenirii, moștenitorul sub beneficiu de inventar are obligația de a cere permisiunea instanței competențe în materie de succesiune.

Ce taxe trebuie plătite pentru succesiune

Moștenirea nu este gratuită asta dacă nu se face înainte de trecerea în neființă un contract de vânzare cumpărare sau unul de întreținere.

Conform regulilor aplicabile în prezent, taxele pentru succesiune se calculează pentru întreagă masă succesorală (adică toate bunurile care fac parte din moștenire) astfel:

• valoarea totală de 1.000 de euro va însemna 186 lei taxe cu TVA inclus;

• valoarea totală de 5.000 de euro va însemna 531 lei taxe cu TVA inclus;

• valoarea totală de 10.000 de euro va însemna 791 lei taxe cu TVA inclus;

• valoarea totală de 100.000 de euro va însemna 3861 lei taxe cu TVA inclus.

Citește și:

Când şi cum poate fi atacat un act de donaţie. Avocatul Alexandru Sima vine cu explicaţii

În practică, multe persoane aleg să încheie un contract de vânzare-cumpărare considerând ca donația este "nesigură" și poate fi atacată în instanță. Avocatul Alexandru Sima a explicat pentru DCBusiness toate detalii despre donații.

"În eventualitatea în care un părinte donează un bun sau chiar întreaga sa avere unei alte persoane, rudele care ar veni în mod normal la moștenirea donatorului nu pot face nimic atâta timp cât donatorul este în viață. Legea îi recunoaște acestuia dreptul de a dispune de propria sa avere după bunul plac în timpul vieții, chiar dacă printr-o asemenea conduită moștenitorilor săi nu le-ar mai rămâne nimic. 

Totuși, în cazul actelor cu titlu gratuit, așa cum este donația, moștenitorii pot ataca aceste acte, dacă ele încalcă rezerva lor succesorală, solicitând-o. Această acțiune poate fi însă intentată doar după decesul donatorului.

Rezerva succesorală este partea din moștenire care se cuvine anumitor persoane (descendenți, soț supraviețuitor și părinți) în temeiul legii, și chiar împotriva voinței defunctului.

Așadar, dacă donatorul a donat în timpul vieții anumite bunuri sau chiar întreaga sa avere, încălcând această cotă minimă (rezerva) la care moștenitorii săi au dreptul, ei pot abia acum să atace actele respective. Cum între data donației și momentul în care rudele pot în sfârșit să o atace poate trece un număr mare de ani, o asemenea acțiune prezintă dificultăți practice: fie bunul nu mai există, fie persoana care a primit bunul nu mai poate fi găsită, fie persoana a devenit între timp insolvabilă etc . Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.