Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț: „Am ajuns la plafonul maxim al toleranței fiscale. Mediul de afaceri nu mai poate suporta noi taxe”

 Într-o intervenție recentă, acesta a expus cu date concrete tendințele negative din economie și a pledat pentru un parteneriat real între stat și sectorul privat, dar și pentru o regândire profundă a politicii externe cu componentă economică.

Economia încetinește, în ciuda creșterii numărului de companii

Daraban a arătat că, deși numărul firmelor care depun bilanțuri fiscale a crescut, cifra de afaceri și profitul brut al economiei românești sunt în scădere, ceea ce indică o degradare lentă, dar constantă a performanței economice.

„În urmă cu doi ani aveam 846.000 de deponenți de bilanț fiscal, cu o cifră de afaceri de 494 miliarde euro și un profit brut de 54,6 miliarde. Anul următor, cu 20.000 de firme în plus, cifra a scăzut la 490 miliarde euro, iar profitul la 51 miliarde. Nu sunt scăderi abrupte, dar e un trend care trebuie văzut serios.”

În acest context, liderul CCIR susține că mediul de afaceri este deja la toleranța maximă față de noile taxe și că aplicarea unor măsuri fiscale nejustificate poate avea efecte de bumerang.

Efectele nocive ale taxei de 1% pe cifra de afaceri

Un exemplu concret menționat de Daraban este taxa de 1% pe cifra de afaceri aplicabilă companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Această măsură, susține el, a condus la scăderea bazei de impozitare într-un timp foarte scurt:

„Când a fost introdusă această taxă, erau 1.042 de companii afectate, cu o cifră totală de 246 miliarde euro. În nici șase luni au rămas doar 1.017, iar baza s-a redus la 233 miliarde. Asta înseamnă că mediul privat nu stă cu mâinile în sân și acceptă orice.”

Avertisment: fără capitalul străin, „închidem lumina”

Președintele CCIR a subliniat importanța capitalului străin în stabilitatea economică a României, avertizând că plecarea investitorilor străini ar avea efecte devastatoare:

„Dacă străinii pleacă din România, închidem lumina, la propriu și la figurat. Deși sunt de 29,5 ori mai puțini decât companiile românești, realizează 143 miliarde euro cifră de afaceri, față de 254 miliarde cât generează românii.”

El a adăugat că firmele străine plătesc 19,7 miliarde euro taxe pe muncă, iar românii 31,8 miliarde, dar raportul nu este proporțional cu numărul entităților. Aceeași disproporție apare și în profitul brut (31 miliarde euro la români vs. 9,4 miliarde la străini) și în alte taxe (3,76 miliarde euro vs. 3,26 miliarde).

Exporturile românești – dominare străină și regres românesc

Daraban a mai menționat o scădere îngrijorătoare a numărului firmelor exportatoare:

„Am avut 28.080 de exportatori în 2023, iar în 2024 am ajuns la doar 26.979. Deficitul comercial a urcat la 33,4 miliarde euro. Importăm din ce în ce mai mult – 126 miliarde euro în 2024 – dar exportăm mai puțin.”

Potrivit acestuia, în top 100 exportatori, care generează 57% din total, doar 3 firme sunt românești. În top 500 apar 79 firme românești, iar în top 1.000 sunt doar 209.

Critici dure la adresa diplomației economice românești

Un alt subiect abordat de Daraban a fost inexistența dimensiunii economice în politica externă a României, responsabilitate directă a Președinției:

„Diplomația românească nu are economia pe agendă. Ambasadorii nu au niciun target economic. E de neconceput. Dacă la începutul mandatului unui ambasador schimburile comerciale sunt de 200 milioane euro, la final ar trebui să fie măcar 400. Altfel, nu ai ce căuta în cariera diplomatică.”

Acesta a cerut ca economia să devină criteriu central de evaluare pentru ambasadori, susținând că bugetarii din MAE „sunt plătiți din economia reală, nu de ONU”.

Concluzie: e nevoie de măsuri dure, dar și de protecția mediului privat

În finalul intervenției sale, Mihai Daraban a făcut apel la reformă internă și responsabilitate publică, afirmând că România are nevoie de decizii ferme și rapide, iar mediul de afaceri trebuie protejat, nu pedepsit:

„Mediul de afaceri este un organism viu, care produce și anticorpi. Trebuie tratat ca un partener, nu ca o vacă de muls.”

Declarațiile președintelui CCIR vin într-un moment critic, în care România are nevoie de investiții, stabilitate fiscală și relansare a exporturilor, iar economia reală pare tot mai vulnerabilă în fața presiunii fiscale și a incertitudinii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.