Tarifele la gaze pentru clienții casnici. Polonia adoptă o decizie radicală

Autor: Delia Gheață
Data publicării:
O măsură care vine în ajutorul tuturor consumatorilor
O măsură care vine în ajutorul tuturor consumatorilor
Guvernul polonez va propune ca tarifele la gaze pentru consumatorii casnici să fie îngheţate la nivelul din 2022, a anunţat vineri ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, informează Reuters.

La fel ca şi alte ţări europene, Polonia se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor la energie într-un moment în care iarna se apropie iar cererea de gaze creşte.

"Noi propunem o îngheţare completă a tarifelor la gaze pe care gospodăriile le vor plăti, la nivelul din acest an, vorbim despre o sumă netă", a declarat Anna Moskwa la o conferinţă de presă. Oficialul polonez a precizat că nivelul veniturilor nu va fi luat în calcul ca un criteriu care să condiţioneze îngheţarea tarifului.

Pe lângă îngheţarea tarifelor, aproximativ 300.000 de gospodării cu venituri reduse vor fi eligibile pentru a beneficia de sprijin guvernamental la plata facturilor la gaze.

Aceste măsuri ar urma să coste statul polonez aproximativ 30 de miliarde de zloţi (6,63 miliarde de dolari), a estimat Anna Moskwa.

Guvernul de la Varşovia va aproba actul normativ în orele următoare după care va fi supus votului în Parlament, a mai spus ministrul polonez al Mediului.

Citește și Europa s-ar putea confrunta cu o criză a gazelor în iarna 2023-2024

Europa ar trebui să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, deşi continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, "Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale", în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina. Dar "următoarea iarnă va fi dificilă", a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.

IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

"Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor", a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Citește și Transportul gazelor naturale. Trei țări europene au găsit un nou traseu

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Foto: Freepik.com
Freepik.com
Freepik.com
Foto: Freepik.com
Freepik.com
Cosmin Marinescu
Foto: Freepik.com
Panouri solare / Foto: Unsplash
Foto: Freepik.com
Freepik.com
Lingouri de aur / sursa foto: Freepik.com
Foto ilustrativ: Freepik.com
În magazin / FOTO: Freepik
Casă de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu

Surpriză pe piața valutară: dolarul cade, aurul urcă!

BNR a publicat vineri, 11 aprilie 2025, cursul valutar...

Declarația unică - Foto ilustrativ
Donald Trump
Foto: Freepik.com

SUA şi Rusia discută, la Moscova, soarta Ucrainei

Mesagerul lui Trump la Kremlin: Steve Witkoff negociază...

Foto ilustrativ / Foto: Freepik
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
București / Foto: Freepik
Pensionari
Reciclare
Investitorii fug de dolar și obligațiuni americane / Foto: Freepik
Ursula von der Leyen
Foto: Freepik.com
Foto: Freepik.com
Banca Națională a României
Foto: Freepik.com
Donald Trump

pixel