The Economist: Va putea Europa să țină luminile aprinse la iarnă?

După ce deja au interzis sau și-au propus ca în viitorul apropiat să interzică importurile de petrol rusesc, liderii grupului G7, al celor mai mari economii din lume, au spus pe 28 iunie că vor încerca mai multe modalități de a plafona prețul petrolului, cât și al gazului din Rusia.

Marea Britanie a dat deja de înțeles că va face o reformă a pieței energetice pentru a limita influența gazelor naturale asupra costului utilităților pentru populație. Furnizorii de energie din Franța au cerut deja consumatorilor să micșoreze „imediat” consumul de energie.

Unul dintre motivele pentru care se iau astfel de măsuri este dorința de a priva Rusia de veniturile de care are mare nevoie pentru a susține războiul din Ucraina. Un alt motiv este nevoia de a gestiona situația critică din domeniul energiei care amenință Europa.

Cu doar o lună în urmă, evitarea crizei părea greu de realizat, dar posibilă. În timp ce America își sporește exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL), contribuția la totalul de importuri de gaze ale Europei a crescut de la 6% în luna septembrie a anului trecut la 15% în luna mai a anului acesta, în timp ce cota gazelor rusești din piața europeană a scăzut de la 40% la 24%.

Gazul de care Europa nu se putea lipsi continua să curgă prin gazoductele din Rusia, cu toate că Moscova a închis robinetul care controlează fluxul de gaze spre Bulgaria, Finlanda și Polonia, după ce aceste țări au refuzat să plătească în ruble. Dar, aceștia nu cumpărau cantități foare mari. Rezervele continentului european se umpleau într-un ritm nemaiîntâlnit, potrivit The Economist.

Cele două incidente care au făcut imposibilă evitarea crizei energetice

Și, atunci, s-au întâmplat două lucruri. O instalație de lichefiere a gazului din Texas s-a închis după ce a luat foc pe 8 iunie. Peste doar o săptămână, gigantul rus Gazprom a anunțat că volumul de gaze cu care Europa este aprovizionată prin gazoductul Nord Stream 1 va scădea la 40% din capacitatea normală.

În total, cele două incidente au redus importurile de gaze ale Europei cu 10%. Nu există prea multe alte surse de aprovizionare. Terminalele de GNL sunt deja la capacitate maximă. Gazoductele din Algeria, Azerbaidjan și Norvegia sunt și ele neîncăpătoare.

Repornirea extracției de gaze din regiunea olandeză Groningen, care cândva punea la dispoziția Europei la fel de mult gaz cât Nord Stream, dar care a fost oprită din cauză că a provocat mai multe cutremure, este o decizie politică greu de luat.

Până la finalul lunii octombrie, doar două treimi din capacitatea depozitelor Uniunii Europene de înmagazinare a gazelor va fi umplută, în condițiile în care ținta propusă este de patru cincimi.

Dacă Nord Stream se oprește, Europa rămâne cu 40% din capacitatea depozitelor goală

Mai nou, a apărut și pericolul ca gazoductul Nord Stream, care trebuie să treacă printr-un proces de mentenanță în luna iulie, să nu mai repornească odată ce reparațiile se vor încheia. Dacă temerile se vor adeveri, Europa va rămâne cu 40% din capacitatea depozitelor goală.

Întrebarea care se pune în aceste condiții este: Va putea Europa să se încălzească la iarnă? Anul trecut, instalațiile care produc energie regenerabilă au întâmpinat mari probleme din cauza secetei și a curenților de aer slabi.

Cea mai nouă problemă o reprezintă reactoarele nucleare din Franța care necesită mentenanță și funcționează la mai puțin de jumătate din capacitate, în timp ce un val de căldură în sudul țării crește volumul de energie consumat de aparatele de răcire, potrivit Digi24.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.