Tot mai mulţi germani se pensionează anticipat. Care e vârsta standard de pensionare în Germania

Tot mai mulţi germani se pensionează anticipat, potrivit unei analize a Institutului Federal pentru Cercetarea Populaţiei. De mai bine de cinci ani, este în creştere numărul germanilor care ies la pensie la 63 - 64 de ani, faţă de 67 de ani, vârsta legală de pensionare. Acest lucru creează un deficit de forţă de muncă experimentată, transmite Rador.

Unul dintre motivele ieşirii mai devreme la pensie este o reglementare din 2014 care oferă posibilitatea de pensionare anticipată fără penalizări pentru persoanele care au cotizat 45 de ani la asigurarea de pensie. Regulamentul se aplică oamenilor născuţi în 1952 sau înainte. Experţii estimaseră între 200.000 şi 240.000 de cereri de pensionare pe an, însă anul trecut, potrivit cifrelor oficiale, de această regulă din 2014 au profitat aproape 270.000 de noi pensionari, adică 26,3% din totalul pensiilor noi.

În plus, potrivit Institutului pentru Cercetarea Populaţiei, tot mai multe persoane se pensionează înainte de vârsta standard de pensionare, chiar acceptând reduceri ale cuantumului pensiei. În medie, oamenii din această categorie s-au pensionat cu 28 de luni înainte de vârsta standard de pensionare. Cancelarul Olaf Scholz a pledat, în context, pentru creşterea proporţiei oamenilor care pot munci cu adevărat până la vârsta pensionării. Germania are, potrivit cancelarului, potenţial de creştere a proporţiei de femei pe piaţa muncii. "Pentru aceasta trebuie să extindem programele de zi în creşe, grădiniţe şi şcoli. În plus, vom avea nevoie şi de imigraţie din alte ţări pentru a ne putea asigura prosperitatea", a spus cancelarul federal, potrivit sursei citate.

Vezi şi: Germania: Producţia de energie din surse regenerabile a crescut în 2022

Producţia de energie din surse regenerabile a Germaniei a crescut în 2022, dar încă este sub plafonul necesar pentru a atinge ţinta de a genera 80% din electricitate din regenerabile, până în 2030, a anunţat luni Agenţia pentru Mediu, transmite Reuters.

Energia regenerabilă ar urma să reprezinte 46% din consumul de energie electrică anul acesta, în creştere faţă de un nivel de 41% în urmă cu un an, se arată în raportul anual al organizaţiei.

Anul trecut, au fost generaţi aproximativ 256 TWh (terawatt-oră), în special din energie solară şi eoliană, o creştere anuală de 9%, dar sub obiectivul de 269 TWh pentru un an, în vederea atingerii ţintei de aproximativ 600 TWh până în 2030, informează Agenţia pentru Mediu.

"Evoluţia decisivă pentru o expansiune cu succes a energiei din surse regenerabile trebuie rapid stabilită", a afirmat Dirk Messner, preşedintele instituţiei.

Având obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, Berlinul şi-a majorat anul acesta ţinta privind energia regenerabilă şi a adoptat câteva reglementări menite să atenueze restricţiile şi să accelereze investiţiile în energiile din surse regenerabile, susţinând că expansiunea este "de interes public". Cea mai mare economie europeană încearcă diverse metode pentru a compensa scăderea livrărilor de gaze ruseşti, după ce Moscova a invadat Ucraina.

Anul acesta, vântul a generat în total 128 TWh (terawatt-oră), 103 TWH fiind de la turbine eoliene terestre, dar producţia nu a ajuns la precedenta valoare de vârf din 2020 deoarece au fost prea puţine instalaţii eoliene noi, informează Agenţia pentru Mediu.

Doar 0,8% din teritoriul Germaniei este în prezent desemnat pentru energie eoliană terestră, dar autorităţile au stabilit recent suprafaţa minimă care trebuie alocată de fiecare din cele 16 landuri pentru parcurile eoliene.

Generarea de energie din instalaţii fotovoltaice a urcat în ritm anual cu 23% în 2022, la 61 TWh, datorită vremii calde în vară şi a amplasării de noi instalaţii, se arată în raportul organizaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.