Transportul gazelor naturale. Trei țări europene au găsit un nou traseu

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.

Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

Citește și Țările UE nu s-au înțeles în privința prețului plafonat la gaze naturale

Însă aceste texte nu au putut fi adoptate în mod formal din cauza unui blocaj cu privire la cea de a treia propunere a Comisiei Europene, vizând plafonarea preţului gazelor.

"Adoptarea formală va surveni ulterior, împreună cu acordul politic" cu privire la mecanismul de plafonare, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului European."Discuţiile au fost aprinse cu privire la acest punct, există poziţii foarte divergente, dar dezbatere abia a început", a adăugat Jozef Sikela.

Autorităţile de la Praga au convocat o nouă reuniune ministerială pentru mijlocul lunii decembrie, în speranţa că acest dosar va putea fi deblocat înainte de summitul liderilor UE. "Am stabilit poziţiile cu privire la cele două texte pentru care nu vor mai avea loc negocieri. Cel de al treilea este inacceptabil pentru toată lumea, în forma actuală", a explicat ministrul belgian Tinne van der Straeten.

Mecanismul controversat propus marţi de executivul comunitar prevede plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.