Republica Moldova mizează pe importurile de energie din România
Republica Moldova se bazează pe...
Publicitate
Astfel se dorește modificarea şi completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin introducerea unei noi categorii de pensie şi anume pensia moştenită, care să se plătească în procent de 100% pentru moştenitori legali ai unei persoane din momentul decesului acesteia, conform dispoziţiilor referitoare la moştenire prevăzute în Codul Civil, Legea nr. 287/2009, se spune în expunerea de motive.
Astfel, pensia moştenită se va acorda moştenitorilor legali pentru o perioadă de 2 ani de zile din momentul decesului persoanei, dacă decedatul îndeplinea una din condiţiile următoare:
a) îndeplinea stagiul complet de cotizare, iar decesul a avut loc cu doi ani înainte de accesarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv 61 de ani, la femei şi 63 de ani la bărbaţi;
b) îndeplinea vârsta legală de pensionare cu stagiu complet de cotizare, iar decesul a avut loc în intervalul de până la doi ani, după data accesării drepturilor de pensie cuvenite pentru limita de vârstă, respectiv 63-65 de ani la femei şi 65-67 de ani la bărbaţi.
După 2 ani de zile de la acordarea pensiei moştenite din momentul decesului persoanei, moştenitori legali, conform dispoziţiilor referitoare la moştenire prevăzute în Codul Civil, Legea nr. 287/2009, au dreptul la pensie de urmaș, conform condiţiilor legale prevăzute în acord cu legislaţia în vigoare.
Citește și: Angajații care ar putea ieși la pensie mai devreme. Care sunt condițiile
Având în vedere că vârsta standard de pensionare în România este de 63 de ani pentru femei, şi 65 de ani pentru bărbaţi, iar în perioada următoare se urmăreşte creşterea pragului la 70 de ani, iar speranţa de viaţă după intrarea la pensie este între 71 şi 79 de ani, conform datelor publicate în 2020 de Institutul de Statistică, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, este necesară introducerea unei compensaţii pentru o perioadă limitată, astfel încât urmaşii să beneficieze de o parte din pensia celui/celei care a contribuit zeci de ani la sistemul de pensii de stat, având stagiul complet.
Ca urmare a faptului că pensia constituie un drept patrimonial, aşa cum a statuat şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor Uniunii Europene, după decesul unei persoane care avea împlinită vârsta standard de pensionare, îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii şi avea stagiul complet de cotizare, moştenitorii legali au dreptul la o pensie moştenită pentru o anumită perioadă de timp.
Pensia moştenită, care se introduce prin această modificare legislativă reprezintă o compensare pe care o primeşte moştenitorul persoanei decedate pentru anii de contribuţie la sistemul de pensii pentru asigurarea dreptului la securitate şi asistenţă socială, la o viaţă demnă şi independentă a urmaşului.
Citește și: Ministerul Muncii pregătește ceva. Sunt vizați peste 1 milion de români
După 2 ani de zile de la acordarea pensiei moştenite moştenitorul legal va beneficia în mod automat de pensia de urmas, asa cum este prevăzut în legislaţia în vigoare. În conformitate cu articolul 14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi articolul 1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că "noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate" (cauza Buchen versus Cehia).
”Aşadar, PENSIA nu este un venit ci o creanţă asupra statului, conform soluţiilor date de CEDO. Pensia este un drept câştigat, conform Convenţiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 6, deci este normal ca acest drept să poată fi transmis mai departe ca moştenire, celor îndreptăţiţi.
Mai mult decât atât, PENSIA constituie un drept patrimonial, conform Convenţiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 1 şi este asimilată dreptului de proprietate. conform Tratatului de la Lisabona. Art.-15, Cartei Drepturilor Fundamentale a U.E. Art. 17. Declarației Universale a Drepturilor Omului. Art. 17, deci nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate. Drepturile și libertăţile câştigate nu pot fi desfiinţate, conform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 30.
În Constituţia României, la Art. 46 se precizează că Dreptul la moştenire este garantat, aşadar, inclusiv pensia care reprezintă un drept de proprietate trebuie să fie reglementată pentru a putea fi transmisă moştenitorilor legali ai persoanei decedate care are dreptul la pensie”, conchide textul expunerii de motive.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Republica Moldova se bazează pe...
Turismul elen arată semne pozitive în 2025.
Criptomoneda este tot mai des...
Exporturile totale de gaze...
Tragedie aviatică în Kazahstan.
Redacţia DC Business vă urează...
În noiembrie, piața neagră a...
Curs valutar, 24 decembrie 2024.
Actele normative adoptate în ședința Guvernului României...
Autoritățile iraniene au ridicat o serie de interdicții.
Evoluţii financiar-bancare şi bursiere, 24 decembrie.
Greva angajaților Starbucks din SUA se extinde la peste...
Ministerul Afacerilor Externe a...
Luni seara a avut loc prima...
Vladimir Putin și premierul...
Grupaj de ştiri.
BRD a transmis o notificare...
Curs valutar BNR, 23 decembrie.
Perioada de dinaintea...
Economia Marii Britanii stagnează în trimestrul trei,...
Anunţul zilei de la Cotroceni.