Coșea avertizează: lichidarea companiilor de stat poate arunca economia în haos!
Prezint mai jos propriul meu...
Consider că dacă se ia pe repede înainte, ”pe genunchi”, așa după cum este caracteristic actualului domn prim ministru, fără o analiză amplă și cu viziune, atunci ar fi o decizie greșită care va avea consecințe extrem de grave asupra economiei, societății și suveranității României pe termen mediu și lung.
Iată argumentele:
Gândirea economică modernă a reconsiderat rolul și importanța capitalului de stat în managementul și desfășurarea proceselor economice. S-a renunțat la teoria conform căreia „statul este un prost administrator”. Se consideră că, în circumstanțele actuale ale modelului economiei globale, nu statul în sensul în care este cea mai importantă instituție politică a unei societăți poate fi evaluat ca actor economic, ci modul cum sunt constituite și cum funcționează elementele de bază ale organizării, funcționării și conducerii societății, care se înfăptuiesc cu și prin instituțiile statale.
Cu alte cuvinte, nu statul, sui generis, este un prost administrator, ci structura și modul de funcționare a instituțiilor sale îi pot pecetlui un astfel de atribut.
Teoria nu este nouă și apare ca punct de referință în cele mai cotate lucrări de specialitate. De exemplu, este prezentă în lucrările unor laureați ai premiului Nobel pentru Economie cum sunt Joseph Stiglitz, Paul Krugman, Jean Tirole, Esther Duflo, Daron Acemoglu, Philippe Aghion.
Politicile publice ale unor importante țări UE, dar și ale Statelor Unite, arată că statul nu numai că nu este un prost administrator, nu numai că i se acordă doar clasicul rol de arbitru al concurenței într-o economie de piață, dar este considerat și un promotor al unor domenii prioritare, partener al mediului de afaceri în programe de largă anvergură, sprijinitor fiscal al unor companii private pentru ieșirea dintr-o perioadă de criză. Mult mediatizatul acord cu firma germană Rheinmetall este interesant și din acest punct de vedere. Reintrarea acestei firme pe trend ascendent se datorează și unui important sprijin statal. La fel de cunoscut este și impulsul financiar dat de administrația Trump sectorului AI.
Rolul statului, al capitalului de stat, trebuie reconsiderat. Noile condiții de după criza 2007 și mai ales după criza Covid îl transformă într-un actor important, uneori esențial al funcționării economiei.
Considerarea capitalului de stat ca fiind, ab initio, un rău primordial, incapabil de a fi profitabil prin simplul fapt că există, cred că ar trebui tratată mai nuanțat.
Societățile de stat pe care vrea să le elimine domnul prim ministru nu sunt găuri negre pentru că aparțin statului, ci pentru că aparțin în prezent unui anume stat român reprezentat de instituții care nu funcționează în interesul profitabilității economiei naționale, ci al unor grupuri de interese afiliate politic, naționale și transnaționale.
Capitalul actualului stat român este victima propriului stat. Nu se poate valorifica în interesul propriului stat atâta timp cât acest stat este eșuat și corupt, după cum au recunoscut în ultimii ani chiar președinții săi.
Domnul prim ministru Ilie Bolojan a arătat că „pentru companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, vor fi inițiate sau finalizate procedurile de lichidare”.
Diferența dintre pasiv și activ, pe care o pune domnul prim ministru la baza deciziei de lichidare, este o imagine a bilanțului, dar, după cum știm de la renascentistul Luca Pacioli, creatorul contabilității moderne, bilanțul poate fi privit și ca „o sală de bal, dar și ca un salon de spital”. Depinde de cauzele care au dus la bal sau la spital. Cât sunt cauze care depind de natura capitalului societăților și cât sunt cauze care depind de mediul în care este obligat să funcționeze acest capital?
Analiza situației actuale arată o sumă de elemente extra-economice care au condus la desequilibrul bilanțului. Iată:
Politizarea excesivă a managementului, care a determinat înlocuirea la nivelul conducerii societăților a specialiștilor cu politruci,
Parazitarea (căpușarea) societăților cu capital de stat de societăți de intermediere sau alte societăți ale reprezentanților puterii politice,
O concurență neloială prin practicarea unor politici fiscale defavorabile, în paralel cu avantaje acordate societăților cu capital străin, protejate nu doar instituțional, dar și prin lipsa de intervenție eficientă și la timp a ANAF,
Lipsa politicilor de dezvoltare și modernizare ca urmare a reducerii sau chiar inexistenței unor programe reale de investiții,
Dependența periculoasă a unor societăți industriale de comenzile primite de la societăți industriale importante din doar două sau trei țări vest-europene.
Intrarea economiei globale într-o schimbare majoră caracterizată și prin efectele războaielor militare, dar și comerciale, transformă rolul și importanța capitalului de stat. Existența și eficientizarea acțiunii sale contribuie la apărarea securității economice și chiar a suveranității. Capitalul statului național garantează securitatea în cazul oricăror evenimente dramatice care pot duce la ruperea lanțurilor valorice și de aprovizionare. (Cazul Lukoil este de studiat în acest sens)
Concluzie:
Lichidarea unor societăți de stat nu ar trebui să se bazeze doar pe raționamente contabile, ci și pe studii aprofundate privind adevăratele cauze ale „găurilor negre”. Nu este recomandat să se treacă peste etape doar în dorința de a obține pe termen scurt economii bugetare. Pe termen mediu și lung pot apărea efecte contrarii de natură socială și a măririi decalajului de dezvoltare între zone.
Înainte de a trece la lichidare ar fi necesară o strategie de reorganizare și de eficientizare a societăților de stat pe baza discuțiilor cu comisiile parlamentare, sindicate. Ar fi utilă elaborarea unui Program național de reorganizare, eficientizare și modernizare a societăților de stat. Problema existenței unui sector de stat competitiv în actualul context geo-global este prea importantă pentru a fi lăsată doar la decizia actualei coaliții guvernamentale.
Problema centrală rămâne însă cea a reformării statului român. Într-un stat incapabil să creeze un mediu economic depolitizat și necorupt, decizia de lichidare a domnului prim ministru nu rezolvă nici cauza, dar nici efectul găurilor negre în economia românească.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Prezint mai jos propriul meu...
Adrian Negrescu avertizează că strategia ministrului...
România este printre cele mai...
Ecosistemul serviciilor de...
Shein, unul dintre cei mai mari...
Curs valutar BNR, 18 noiembrie...
Casa Națională de Pensii...
CEC Bank continuă să fie...
Profesorul Mircea Coșea afirmă...
CCIR și Federația Camerelor de...
Banca Națională a României a...
Michael Burry, investitorul...
Autoritatea Vamală Română face...
Guvernul a actualizat...
Ediția din luna noiembrie a...
Autoritatea de Supraveghere...
Piața auto din România a...
Președintele Donald Trump a...
Compania de stat Endiama a...
Prețul litiului a urcat...
Prețul aurului a coborât ușor...