Unde este tranziția energetică pentru marii grei ai industriei?

Aflate sub o presiune tot mai asiduă, majoritatea companiilor de petrol și gaze occidentale investesc în energie verde, dar fără a abandona combustibilii fosili, pe motiv că trebuie onorată cererea de hidrocarburi. O atitudine ce amplifică riscul de a rata obiectivul de neutralitate carbon în 2050. .

În plină adunare a acționarilor a companiei Shell, se aud, din când în când replici de genul ”mai lasă-ne”, ”nu știi ce vorbești!”. Scena a avut loc la Londra. Iar povestea se repetă și în cazul altor societăți. După Shell, BP sau Barclays, bancă acuzată că finanțează exploatarea hidrocarburilor, TotalEnergies se pregătește pentru o Adunare generală la fel de furtunoasă ca cea de anul trecut. 

Nu sunt suficiente surse regenerabile

Industria petrolului și gazelor, în special în Europa, și-a stabilit ca obiectiv ferm reducea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar investițiile în energie regenerabilă au reprezentat în 2022 mai puțin de 5% din cheltuielile acestui sector în explorare și extracție, potrivit AIE, care notează, totodată, un progres față de 1% în 2020.

Companiile europene se descurcă mai bine, dar chiar și aceste investiții ”sunt mici față de cheltuielile lor pentru extinderea producției de petrol și gaze”, a declarat David Tong, purtătorul de cuvânt al Oil Change International.

Deși loc de îmbunătățire a situației este. Pe lângă sursele regenerabile, companiile ar putea direcționa „mai multe cheltuieli” în tehnologii precum captarea și stocare a carbonului, biogazului, hidrogenului și combustibililor cu emisii scăzute „care par să corespundă bine expertizei lor”, consideră Christophe McGlade, expert la AIE. „Dacă s-ar dori cu adevărat, lucrurile s-ar mișca bine din loc”, a adăugat el. 

De la petrol la gaze

Majoritatea eforturilor depuse de marii jucători din domeniu se concentrează pe emisiile lor directe și pe cele legate de energia consumată de ei înșiși, ce reprezintă, în total, 15% sau mai puțin din amprenta lor de carbon. BP, spre exemplu, a redus aceste emisii cu 41% în 2022 comparativ cu 2019 și a anunțat ținta de -50% în 2030, față de 30-35% preconizată în 2020.

Chiar și companiile americane, de mult reticente, au pornit pe acest drum, dar mai lent. ExxonMobil își propune să reducă emisiile la nivel de companie cu aproximativ 20% până în 2030, comparativ cu 2016.

Dar problema lor este în altă parte: emisiile indirecte legate de arderea petrolului în mașini sau a gazelor fosile în încălzire („sfera 3”), care reprezintă 85% sau mai mult din amprenta lor de carbon. Scăderea lor implică automat să se renunțe tot mai mult la petrol și, în cele din urmă, la gaz. Cu toate acestea, BP a anunțat anul acesta că va crește investițiile în energii cu emisii scăzute de carbon, dar la fel de mult în petrol și gaze, încetinind ritmul tranziției sale energetice. Ceea ce înseamnă că, în loc să-și reducă emisiile indirecte legate de producția sa cu 35-40% din 2019 până în 2030, BP mizează acum pe 20-30%.

La TotalEnergies, se preconizează că emisiile indirecte vor rămâne la nivelul lor actual până în 2030, adică sub 400 de milioane de tone pe an, dar mai puțin decât ținta de 389 de milioane promise în 2022. Da, grupul anticipează ca petrolul să nu mai reprezinte, în următorul deceniu, decât aproximativ 30% din vânzările totale (comparativ cu 55% în 2019), dar, pe de altă parte, intenționează o creștere considerabilă a vânzărilor de gaze (50% din vânzările sale până în 2030).

De fapt, „în 2030, industria energiei va fi dominată mai mult de gaz decât de petrol”, a pus  Moez Ajmi, expert în energie la EY, punctul pe ”i”. Pentru Christophe McGlade de la AIE, un lucru este cert: „dacă companiile pariază pe o creștere continuă a cererii de petrol și gaze, ele presupun implicit că nu ne vom atinge obiectivele nete zero în 2050”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.