Ungaria amenință că blochează fondurile UE pentru Ucraina

Ungaria a oferit sprijin pentru Kiev pe bază bilaterală și va continua să facă acest lucru, a declarat Szijjarto luni, în cadrul unei conferințe la Sofia. Budapesta se opune oricărui aranjament care ar vedea finanțarea în comun cu alte state membre ale UE, a spus el.  

UE va propune miercuri un nou pachet de ajutor de 18 miliarde de euro (18 miliarde de dolari) pentru Ucraina pentru 2023. Planul ar urma să folosească bugetul UE ca garanție pentru a strânge fondurile pentru Kiev, un pas care implică modificări ale regulilor blocului care necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre.

Ungaria a sprijinit anterior decizia UE de a strânge în comun o datorie pentru a finanța redresarea blocului în urma pandemiei Covid-19, dar nu a primit încă partea sa din aceste fonduri. 

Componenta executivă a UE plănuiește să discute situația acestor fonduri de redresare în cadrul unei reuniuni care va avea loc la 22 noiembrie, în contextul în care Ungaria se confruntă cu un termen limită la sfârșitul anului pentru a îndeplini cerințele UE legate de statul de drept. Oficialii lucrează la o evaluare a progreselor înregistrate de Ungaria în ceea ce privește 17 acte legislative pe care guvernul premierului Viktor Orban a promis că le va adopta pentru a reduce corupția.

"Ne pedepsesc și ne șantajează în mod deschis cu banii UE", a declarat Orban luna trecută pentru ziarul Budapester Zeitung. "Dar nu există nicio bază legală pentru asta - este șantaj, pur și simplu".

Citește și:

România și Ungaria, lobby în Azerbaidjan și Georgia pentru furnizarea de energie

Azerbaidjanul și Georgia vor să profite de creșterea importanței lor geopolitice și să obțină o nouă rută pentru a aproviziona Europa cu energie electrică.

Planurile pentru un cablu electric care să se întindă pe sub Marea Neagră, din Georgia până în sud-estul Europei, sunt în discuție de mai mulți ani. Dar, având în vedere că securitatea energetică europeană a căpătat o nouă relevanță pe fondul războiului Rusiei din Ucraina, liderii de pe ambele maluri ale mării discută din ce în ce mai des despre energie atunci când au întâlniri la nivel înalt. 

"Noul proiect care urmează să fie implementat este legat de electricitate. Azerbaidjanul încearcă să își exporte energia electrică pe piețele mondiale", declarat președintele azer Ilham Aliev în timpul unei vizite în Georgia la 24 octombrie. "Bineînțeles, direcția noastră de export trece prin Georgia". 

Trei zile mai târziu, proiectul a devenit, în cuvintele premierului ungar Viktor Orban, "cea mai importantă chestiune" în timpul unei vizite la Budapesta a premierului georgian Irakli Garibashvili.

"Un nou proiect de cooperare energetică de anvergură prinde contur - un proiect în care noi, maghiarii, avem un interes deosebit", a declarat Orban la 27 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Garibashvili. "Vrem să creăm un nou sistem uriaș de furnizare a energiei electrice, a cărui esență ar fi să aducem energie din Azerbaidjan în Ungaria prin Georgia și România. Acest lucru ne-ar permite să înlocuim o cantitate mare de gaze naturale, gaze naturale pe care astăzi le folosim pentru a genera electricitate în Ungaria." 

România și Ungaria, au început să facă lobby pentru acest proiect în lunile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina, în timp ce Europa a realizat cu întârziere dependența sa de gazul rusesc.

Orban și-a exprimat speranța că noile surse vor reduce prețurile ridicate ale energiei în Europa și vor ajuta țara sa să lupte împotriva inflației. Anterior, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, Peter Szijjarto, a lăsat să se înțeleagă că o parte din energia electrică importată va fi transferată către alte țări europene, astfel încât proiectul ar putea primi sprijinul Uniunii Europene. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.