Afacere de succes. Andreea Raicu, un exemplu de cum arată un business sănătos
Andreea Raicu, probabil una...
Această procedură ajută acele ţări care nu deţin mijloace proprii de stabilire a eficacităţii şi inocuităţii unui medicament să obţină un acces mai rapid la astfel de terapii. Totodată, ea permite dispozitivului COVAX, creat pentru a asigura un acces echitabil la vaccinurile anti-COVID-19, să înceapă distribuirea dozelor.
Vaccinul AstraZeneca-Oxford reprezintă marea majoritate a celor 337,2 milioane de doze de vaccinuri pe care dispozitivul COVAX, pilotat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Alianţa pentru vaccinuri (GAVI) şi Coaliţia pentru inovaţii în privinţa pregătirilor pentru epidemii (CEPI), intenţionează să le distribuie în primul semestru al acestui an.
Aceste doze rezervate pentru COVAX sunt fabricate în Coreea de Sud, de AstraZeneca-SKBio, şi în India, de Serum Institute of India (SII). Omologarea anunţată luni vizează aceste două versiuni, potrivit unui comunicat emis de OMS.
Săptămâna trecută, vaccinul AstraZeneca-Oxford fusese deja recomandat spre autorizare de comitetul de experţi în vaccinare din cadrul OMS, pentru a fi administrat în două doze la un interval cuprins între opt şi 12 săptămâni, tuturor persoanelor de peste 18 ani, inclusiv în ţările în care circulă variantele mai contagioase ale noului coronavirus.
Vaccinul AstraZeneca-Oxford a fost apreciat pentru faptul că este mai ieftin şi mai uşor de distribuit în comparaţie cu unii dintre "rivalii" săi, inclusiv faţă de cel produs de Pfizer-BioNTech, care a fost aprobat în regim de urgenţă de OMS la sfârşitul lunii decembrie.
Citește și Câștig SALARIAL mediu brut. Care va fi valoarea lui în 2021
Totuşi, vaccinul AstraZeneca-Oxford s-a confruntat cu o serie de obstacole şi de dubii legate de eficacitatea lui în rândul persoanelor de peste 65 de ani şi în faţa unei variante a noului coronavirus, detectată iniţial în Africa de Sud şi care este prezentă astăzi în mai multe ţări.
OMS şi experţii săi sunt însă de părere că vaccinul AstraZeneca-Oxford răspunde perfect unei priorităţi actuale: limitarea gravităţii şi a mortalităţii pandemiei de COVID-19. Virusul SARS-CoV-2 a infectat aproape 109 milioane de persoane şi a făcut peste 2,5 milioane de victime la nivel global în puţin peste un an. Infectări cu noul coronavirus au fost raportate în peste 210 ţări şi teritorii după ce primele cazuri au fost identificate în China în decembrie 2019.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Andreea Raicu, probabil una...
CFR Călători trage un semnal de...
Toți contribuabilii, inclusiv...
Noile cărți electronice de identitate, emise cu...
România a produs, în primele...
În urma zvonurilor privind o...
Ilie Boloja atrage atenția că România se confruntă cu o...
După ce și-a câștigat un nou mandat cu mesajul...
Activiștii anti-turism de masă...
A fost depus la Senat un...
Restricțiile impuse de China...
Agenţia pentru Energie Nucleară din Kazahstan a anunţat...
Renault Group a lansat două...
Conflictul, reconcilierea și...
Escaladare periculoasă în...
Strategie Grains şi-a...
Sindicaliștii Metrorex...
Prețul petrolului a crescut cu...
Directoratul Național de...
Deficitul de cont curent a...
Leul s-a depreciat vineri, 13...
Un economist cu profil...
Programul Rabla Auto 2025...
Rusia susține că a testat cu...