Vânzarea terenurilor agricole, vizată o modificare legislativă

Aceste schimbări sunt menite să clarifice și să extindă dreptul de preempțiune, aducând mai multă echitate și flexibilitate în tranzacțiile cu terenuri agricole.

Contextul legal și modificările anterioare

Legea nr. 17/2014 a stabilit măsuri esențiale pentru reglementarea vânzării terenurilor agricole din extravilan, definind și prioritățile în exercitarea dreptului de preempțiune. În 2020, prin Legea nr. 175, s-au adus modificări semnificative acestui cadru, introducând noi categorii de preemptori și ajustând ierarhia celor existenți. Una dintre cele mai importante modificări a fost includerea proprietarilor de terenuri vecine agricole în categoria preemptorilor de rang III. Totuși, această modificare a exclus din dreptul de preempțiune proprietarii terenurilor vecine cu altă destinație decât cea agricolă, precum cele încadrate în categoria „curți-construcții.”

Necesarul de clarificare și corectare legislativă

Noua propunere legislativă corectează această situație, reintroducând dreptul de preempțiune pentru toți proprietarii de terenuri vecine, indiferent de categoria de folosință sau de amplasarea acestora în intravilan sau extravilan. Inițiatorii proiectului argumentează că excluderea anterioară a proprietarilor de terenuri vecine non-agricole a fost nejustificată și fără fundamentare legală. În acest context, propunerea urmărește să asigure o aplicare nediscriminatorie a dreptului de preempțiune și să protejeze dreptul de dispoziție al proprietarilor de terenuri agricole.

Preemptorii și ordinea de priorități

Proiectul introduce, de asemenea, o nouă ierarhie pentru prioritățile de cumpărare în cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri vecine. Astfel, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan va fi stabilită în funcție de latura terenului supus vânzării care se învecinează cu terenurile preemptorilor. În cazul în care terenul are două laturi mari sau toate laturile egale, prioritatea va fi acordată tinerilor fermieri, ceea ce subliniază preocuparea legiuitorilor pentru sprijinirea acestei categorii demografice.

Corectarea erorilor din legislația existentă

O altă modificare importantă propusă se referă la corectarea unei erori tehnice din Legea nr. 175/2020, care făcea referire în mod eronat la alineatul (4) al articolului 4 din Legea nr. 17/2014, în loc de alineatul (5). Alineatul corect se referă la prioritizarea cumpărării terenurilor de către proprietarii de terenuri vecine, o clarificare necesară pentru aplicarea corectă a legii.

Respectarea principiilor constituționale

Legislatorii subliniază că aceste modificări sunt necesare și pentru a asigura conformitatea cu articolul 53 din Constituția României, care interzice restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale. Restrângerea atributului dispoziției terenurilor agricole doar la anumite categorii de proprietari a fost considerată o măsură discriminatorie, de natură să încalce principiile constituționale.

Dispoziții tranzitorii și implementarea noilor reguli

Conform proiectului, în termen de șapte zile de la intrarea în vigoare a noii legi, normele metodologice aferente Legii nr. 17/2014 vor trebui modificate pentru a reflecta noile prevederi. Acest lucru este esențial pentru asigurarea unei tranziții eficiente și pentru aplicarea uniformă a noilor reguli pe întreg teritoriul național.

Această propunere legislativă are potențialul de a aduce echilibru și transparență în piața terenurilor agricole, eliminând discriminările și corectând erorile din legislația actuală. Dacă va fi adoptată, ea va crea un cadru legal mai clar și mai echitabil pentru toți actorii implicați în tranzacțiile cu terenuri agricole, asigurând astfel respectarea drepturilor de proprietate și a principiilor constituționale în România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.