VIDEO Localitatea indoneziană care este înghițită încet, dar sigur, de ape

În Indonezia, din renumitele orezării luxuriante din regiunea Timbulsloko nu a mai rămas decât o rețea de pasarele ridicate deasupra apelor care a înghițit totul. Este o ilustrare a dezastrului pe care schimbările climatice l-ar putea provoca comunităților de coastă din întreaga lume.

Satul este, de asemenea, simbolic pentru situația din Indonezia, unde 20% din Jakarta se află sub nivelul mării și, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Bandung, această proporție s-ar putea aproape dubla până în 2050. Pentru a salva capitala, guvernul indonezian și-a anunțat intenția de a muta inima politică a țării la 1.500 km de locația actuală, pe insula Borneo, într-un nou oraș numit Nusantara. Acest proiect titanic ar urma să coste nu mai puțin de 15 miliarde de dolari, iar întreaga mutare ar putea dura între cincisprezece și douăzeci de ani.

Un dezastru lent

Mai mult de 200 de persoane trăiesc încă în această regiune de coastă din insula Java, deși viața lor este total dată peste cap de creșterea nivelului mării, de eroziunea costieră și de extragerea excesivă a apelor subterane, care a antrenat tasarea terenului. De asemenea, tăierea mangrovelor pentru a crea iazuri de pescuit în anii 1990 a făcut ca linia de coastă să fie extrem de vulnerabilă la inundații. 

Sulkan, un profesor indonezian, răsfoiește un album cu fotografii, aminteștindu-și de fanfara care cânta la fiecare sărbătoare, dar și de zecile de elevi care veneau spre școală pe un drum care acum a dispărut sub ape. "Totul este acum o amintire", oftează bărbatul de 49 de ani. Denny Nugroho Sugianto, profesor la Universitatea din Diponegoro, spune că apele au pătruns 5 km în adâncimea teritoriului țării, în jurul Timbulsloko și în regiunea înconjurătoare Demak.

Un fenomen care se accelerează 

Potrivit studiilor științifice, regiunea din jurul Timbulsloko se scufundă cu 20 de centimetri pe an, spune el, dublu față de ritmul înregistrat în 2010. "Este cea mai mare viteză înregistrată vreodată în regiune", afirmă cercetătorul, vorbind de un "dezastru lent". Sătenii de pe coasta javaneză sunt primele victime ale urgenței climatice, potrivit cercetătorilor, care estimează că o mare parte din megalopolisul Jakarta ar putea fi, de asemenea, scufundată până în 2050.

În Timbulsloko, locuitorii au ridicat podelele de lemn ale caselor lor cu pământ pentru a se menține la uscat, pe măsură ce inundațiile se agravează. Sulkan a fost nevoit să își mute grădinița pe un teren mai înalt. Sularso, în vârstă de 54 de ani, spune că și-a ridicat podeaua de trei ori din 2018, cu 1,5 metri în total, ceea ce l-a costat în jur de 1.450 de dolari. Înălțimea tavanului a scăzut atât de mult încât trebuie să mergi mai mult aplecat prin casă. 

O încercare de a salva satul

"Acest sat [...] va dispărea în mai puțin de cinci ani. Nu putem construi, nu putem face nimic. Când vin mareele, apa urcă și mai mult, iar un val mai violent va ditruge totul. La un moment dat asta se va întâmpla”, spune, la rândul lui, un pescar. Venind în completare, o gospodină de 42 de ani recunoaște că "viața este mai dificilă acum. De fiecare dată când apa intră în casa mea, îmi doresc să mă pot muta", spune ea.

Profesorul Sugianto a făcut apel la guvern să le ofere locuitorilor acces la apă curentă pentru a reduce dependența de apele subterane și să ia în considerare o soluție pentru a contracara eroziunea. "Dacă nu refacem linia de coastă originală, nu vom putea rezolva această problemă într-un mod durabil", spune el.

În Timbulsloko, Sulkan refuză să cedeze în fața intemperiilor. El spune că va rămâne aici pentru a educa o nouă generație de copii, la fel ca cei care au stat cândva pe drumul care acum este scufundat. "Atâta timp cât vor exista oameni, atâta timp cât vor exista case, voi rămâne aici”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.