A patra cerere de plată PNRR, transmisă la Bruxelles: 62 de jaloane și ținte

Potrivit ministrului, cererea a fost transmisă oficial vineri, 19 decembrie, la ora 20:06, şi include 62 de ţinte şi jaloane aferente componentei de granturi din PNRR. „Aceasta este suma de bani europeni pe care o aşteptăm să intre în contul României”, a subliniat Pîslaru, precizând că valoarea exactă a cererii este de 2.620.279.973 de euro.

PNRR, proiect-cheie pentru dezvoltarea economică

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că implementarea PNRR reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României, cu impact direct asupra dezvoltării economiei naţionale pe multiple paliere: infrastructură, sănătate, educaţie, mediu, digitalizare, cultură, energie şi eficienţă energetică.

Succesul acestei etape este esenţial nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci şi pentru accelerarea reformelor structurale asumate de România în relaţia cu Comisia Europeană.

Mediu, energie, justiţie şi finanţe, printre principalele componente

Conform informaţiilor prezentate de ministru, cererea de plată 4 cuprinde jaloane şi ţinte aferente mai multor ministere şi instituţii-cheie. La nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor este prevăzută adoptarea, prin hotărâre de guvern, a conceptelor de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje existente, precum şi pentru lucrări de modernizare a protecţiei împotriva inundaţiilor.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei are ca obiectiv înfiinţarea şi dezvoltarea birourilor pentru ghişee unice, dedicate furnizării de servicii de consiliere în domeniul energiei, în timp ce Ministerul Energiei are ca jalon major finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acţiunile companiei Hidroelectrica.

În domeniul justiţiei, cererea de plată include intrarea în vigoare a legilor justiţiei, atingerea unei rate de ocupare de 85% a posturilor de procuror din cadrul DNA, precum şi investiţii pentru digitalizarea sistemului judiciar.

Citește și: Avertisment BNR: Companiile intră în zona roșie

Reformă fiscală, achiziţii publice şi digitalizare

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice este vizată de implementarea formularelor naţionale electronice în procedurile de achiziţii publice, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, dar şi de operaţionalizarea organismelor de achiziţii centralizate.

Ministerul Finanţelor are în sarcină finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătăţii şi educaţiei, realizarea unei analize sistematice a cheltuielilor în toate sectoarele, formarea personalului ANAF în managementul riscurilor, operaţionalizarea BID şi avansarea reformei fiscale generale.

Pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cererea de plată vizează instrumente financiare destinate sectorului privat, cu operaţiuni de finanţare sau investiţii care să atingă cel puţin 100% din cuantumul total al resurselor alocate.

Cercetare, cultură, sănătate şi educaţie

Documentul transmis Comisiei Europene include şi obligaţii pentru Autoritatea Naţională pentru Cercetare, care trebuie să finalizeze cadrul legislativ privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, precum şi să implementeze şi să evalueze planurile de acţiune ale instituţiilor care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor şi Codul de recrutare.

La Ministerul Culturii, unul dintre jaloanele-cheie este intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.

În domeniul sănătăţii, cererea de plată prevede renovarea şi/sau dotarea a peste 2.000 de cabinete de medici de familie, aprobarea pachetului de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează acordarea asistenţei medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări de sănătate.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale are ca ţintă modernizarea a 50 de centre comunitare – centre de zi şi centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi.

Companii de stat, educaţie şi transporturi

Secretariatul General al Guvernului este responsabil de continuarea reformei companiilor de stat, prin creşterea transparenţei, numiri în funcţii de conducere pe baza criteriilor de performanţă şi decizii fundamentate pe indicatori financiari şi non-financiari. Totodată, este vizată operaţionalizarea unui nou sistem de gestionare strategică în toate ministerele şi formarea de experţi în dezvoltare durabilă în administraţia publică.

La Ministerul Educaţiei, cererea de plată include intrarea în vigoare a pachetului legislativ „România Educată” şi instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi ai instrumentului MATE.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are ca jalon adoptarea legislaţiei privind taxa de poluare şi măsuri de încurajare a achiziţionării vehiculelor nepoluante.

Următorii paşi: evaluarea Comisiei Europene

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a mulţumit echipei din minister pentru efortul depus, subliniind că depunerea cererii a presupus nopţi întregi de muncă. Potrivit acestuia, termenul de răspuns din partea Comisiei Europene este de maximum 60 de zile, perioadă în care autorităţile române se vor concentra pe pregătirea etapelor următoare de implementare a PNRR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.