În septembrie, de exemplu, dacă s-ar pensiona aceeași femeie, ar ieși la pensie la 61 și ani și 11 luni, adică avem cu o lună în plus. 

Dacă se va pensiona o femeie în 2023 deja, vârsta de pensionare va crește până la 62 de ani, iar până în 2030 vârsta de pensionare a femeilor va fi de 63 de ani, adică față de anul 2023 va crește cu un an.

În 2035, femeile se vor pensiona la 65 de ani

În anul 2035, femeile se vor pensiona la 65 de ani, adică va fi egalizată acea vârstă de pensionare cu vârsta de pensionare a bărbaților.

Prin site-ul Casei Naționale de Pensii, oamenii pot afla, dacă introduc câteva date, anul în care se vor putea pensiona. 

Şeful Casei de Pensii: "Pe site, introduceţi luna și anul nașterii şi aflaţi automat anul pensionării"

"Este vorba despre portalul Casei Naționale de Pensii Publice, pe care îl poate accesa oricine în care este lucrul. Este foarte simplu. Este exact pe prima pagină de pornire. 

Mergeți acolo la rubrica "Când mă pot pensiona" și, într-adevăr, dacă băgați niște date minime, și anume luna și anul nașterii, conform prevederilor legale în vigoare, acest algoritm pe care noi l-am implementat în portal vă dă automat vârsta și anul pensionării, potivit Antena3.

Citește și: Oficial BNR spune ce ne așteaptă: Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a vorbit despre perspectivele economiei naționale, despre riscurile care o amenință și a descifrat deciziile instituției pe care o reprezintă.

Oficialii Băncii Naţionale a României spun că inflaţia va continua să crească până la mijlocul acestui trimestru, însă într-un ritm vizibil încetinit faţă de cel de până acum. În context, Banca Naţională a majorat dobânda cheie cu un punct procentual până la 4,75%, în încercarea de a tempera creşterea preţurilor. Din perspectiva Băncii Centrale ce indică acum evoluţiile la nivel economic? De unde provine incertitudinea şi care sunt riscurile pentru România? Dan Suciu a răspuns la aceste întrebări într-un interviu pentru postul Radio România Actualități. 

”Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menţionat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menţionam ca riscuri s-a şi împlinit. Am avut în continuare creşteri la preţurile la energie şi la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate şi, în consecinţă, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflaţiei în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puţin. Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de preţurile la energie şi de efectele în lanţ pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze. Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, aşa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Şi speranţa e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creşterii inflaţiei, a ritmului de creştere a inflaţiei în această perioadă. Dar direcţia, din păcate, e aceeaşi”, a insistat oficialul BRN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.