Un arhipelag finlandez ar putea deveni o problemă pentru Europa în fața Rusiei

În condițiile în care Finlanda este acum membră a NATO și Rusia se străduiește să-și afirme drepturile în regiune, analiștii spun că configurația neobișnuită a devenit cea mai mare vulnerabilitate a țării nordice, oferind Moscovei un câmp deschis în cazul în care ar decide vreodată să declanșeze aici o invazie.

Un fost general finlandez afirma că cine are toate Insulele Aland, poate bloca traficul maritim atât către Golful Botniei, cât și către Golful Finlandei.

Aproximativ 96% din comerțul Finlandei circulă pe căile maritime de lângă Aland. Capacitatea de a trimite mărfuri în întregime pe uscat, peste vârful Norvegiei sau Suediei în Finlanda, este limitată de iernile aspre arctice, drumurile prost întreținute și ecartamentul feroviar diferit. Zona găzduiește, de asemenea, infrastructura cheie de comunicații și energie, inclusiv electricitate submarină și cabluri de internet.

Finlanda a creat o coexistență atentă cu vecinul său estic după ce a purtat două războaie împotriva Uniunii Sovietice în secolul al XX-lea. Deplasarea sa spre vest a culminat cu o pauză de la nealiniere atunci când Putin a trimis tancuri în Ucraina. Opt din nouă națiuni de la Marea Baltică sunt acum membre NATO  doar Rusia nu este.

Următorul pas în întărirea apărării ar trebui să fie închiderea consulatului rus din Insulele Aland și permiterea forțelor finlandeze să se antreneze aici. Analiștii mai spun că arhipelagul este mai important pentru Finlanda decât este insula Gotland pentru Suedia – iar guvernul suedez a remilitarizat acea insulă după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, reintroducând ulterior trupe permanente, adăugând tancuri și reactivând sistemele de apărare aeriană.

Demontarea straturilor de acorduri internaționale de demilitarizare ar fi totuși complexă și este puțin probabilă pentru moment. Sondajele recente sugerează că cei 30.000 de locuitori din Aland nu văd o mare nevoie să facă acest lucru, iar guvernul finlandez a revizuit recent statutul insulelor, fără a include modificări.

În schimb, accentul se pune pe vigilență și pe planificarea contingentă. Wille Rydman, ministrul economiei finlandez, a declarat că țara s-a pregătit pentru diverse scenarii, de la o încercare a Rusiei de a prelua controlul asupra Mării Baltice, la operațiuni mai limitate pe care a refuzat să detalieze. Acestea includ probabil acte de sabotaj cu negație plauzibilă care vizează testarea hotărârii NATO.

A existat deja o creștere a bruiajului semnalelor sateliților utilizate de companiile aeriene, smartphone-urile și sistemele de arme în Marea Baltică, despre care oficialii au spus că au fost urmărite în mare parte în zonele din apropierea orașului rus St. Petersburg și enclava sa Kaliningrad, cuprinsă între Polonia și Lituania.

Jan Olav Hanses, directorul executiv al companiei Viking Line Abp - un transportator important de mărfuri între Suedia și Finlanda - a declarat că introduce sisteme de rezervă pentru a restabili serviciile critice în cazul în care sistemele de navigație ale flotei sale sunt vizate în continuare. „Trebuie să fim pregătiți”, a spus Hanses, adăugând că vânzările și rezervările companiei au fost întrerupte timp de 24 de ore în urma unui atac cibernetic asupra site-ului său web în octombrie și că hackerii s-au identificat ca fiind ruși.

Finlanda a actualizat deja legislația pentru situațiile de urgență care permite statului să garanteze asigurarea pentru mărfurile vitale, navele, avioanele și alte vehicule care le transportă, împreună cu echipajele lor. Asigurarea se ridică de obicei la aproximativ 1% până la 1,5% din valoarea asigurată a unei nave - navele finlandeze valorează până la 200 de milioane de euro - și acest procent ar putea ajunge la două cifre pentru asigurarea de război sau conflict armat.

În ciuda asigurărilor și a tuturor planurilor, locuitorii din Aland spun că ar prefera ca trupele să fie staționate pe insule.

Marea Baltică este puțin adâncă - unul dintre motivele pentru care rutele de transport maritim sunt limitate - și perfidă, cu stânci de granit ieșind din apă pe toate insulele sau pândind sub suprafață.

Fondată în 1930 pentru a urmări contrabandiştii în timpul interdicţiei finlandeze, paza de coastă asigură securitatea în absenţa unei prezenţe militare pe Aland.

Fiind în subordinea Ministerului de Interne al Finlandei, membrii săi poartă arme de mână și arme lungi. Deși nu pot avea echipamente de calitatea armatei, ei practică utilizarea unor astfel de arme în timpul exercițiilor militare de pe continent.

Insulele Aland au fost afectate de fiecare război din Țările Baltice începând cu anul 1741, potrivit lui Kenneth Gustavsson, un istoric militar local, trei dintre acestea s-au încheiat cu tratate majore care au modelat identitatea locuitorilor săi.

Un pact inițial de demilitarizare a fost semnat în 1856 după războiul Crimeei. Suedeza a devenit limba oficială ca urmare a protecțiilor câștigate de Liga Națiunilor în urma Primului Război Mondial, într-un acord care a acordat și suveranitatea Finlandei. Două decenii mai târziu, acordul sovietico-finlandez a permis URSS-ului de atunci să deschidă un consulat și să monitorizeze insulele.

Cu aceste aranjamente aflate acum sub presiune, alanderii au găsit o modalitate de a-și exprima nemulțumirea față de Rusia, demonstrându-și, în același timp, angajamentul față de pace.

În fiecare zi de la invazia Ucrainei de către Moscova, un grup mic de protestatari se adună în fața consulatului Rusiei din capitală, Mariehamn, exact la ora 17:00. Stând pe bulevard vizavi de clădire — lângă un steag ucrainean și un semn de pace — păstrează un moment de tăcere, cântă și strigă: „Putin la Haga!”, o referire la domiciliul curții penale internaționale.

Apoi ambele părți se întorc la treburile lor normale, consulul liber să se plimbe pe insulele cu barca și soția cu mașina pentru a verifica dacă Finlanda nu încearcă să introducă arme sau soldați - deși recent a păstrat discreția și a refuzat să fie intervievat

Economia locală este pescuitul și agricultura, precum și comerțul și turismul. Insulele Aland sunt cunoscute pentru că sunt un pasaj scutit de taxe pentru feriboturile care merg spre și dinspre Suedia, unde pasagerii se pot aproviziona cu alcool și tutun mai ieftin fără măcar să coboare de pe barcă, deși mulți aleg.

Dincolo de dorința de a menține o existență idilică – și de îngrijorarea cu privire la consecințele alegerii unei lupte cu Rusia – locuitorii din Alanders se tem că destrămarea demilitarizării ar dezlega celelalte acorduri care le garantează drepturile lingvistice și culturale.

În situații tensionate, rețeaua de tratate care ține pe toată lumea în frâu este crucială, a spus Susann Simolin, directorul Institutului pentru Pace din Insulele Aland. „Aland este o singură piesă într-un puzzle mult mai mare”, a spus ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.