Avertisment BNR: Companiile intră în zona roșie

Restanțele cresc accelerat. Tot mai multe firme nu-și mai plătesc datoriile la timp

BNR subliniază în raport deteriorarea disciplinei la plată în economie, o problemă cronică a mediului de afaceri din România. Tot mai multe companii acumulează restanțe către furnizori, către stat și către bănci, într-un fenomen care se amplifică în contextul creșterii costurilor operaționale și al încetinirii economiei.

Restanțele afectează lanțurile de aprovizionare, creând blocaje în cascadă. O companie care nu-și achită facturile la timp împinge spre dificultăți alte firme din aval, în special IMM-urile cu marje mici și fluxuri de numerar fragile.

BNR avertizează că deteriorarea disciplinei la plată poate deveni un risc sistemic, pentru că destabilizează sectoare întregi și reduce încrederea în economie.

Rata creditelor neperformante în sectorul corporate urcă la 5,1%. IMM-urile, cele mai lovite

Firmele au o rată a creditelor neperformante de 5,1%, în creștere față de anul anterior, potrivit datelor BNR. Situația este mult mai gravă la IMM-uri, unde NPL-ul ajunge la 6,1%, de peste două ori mai mare decât la populație.

Multe IMM-uri au intrat în acest ciclu cu un nivel ridicat de îndatorare și cu provizioane insuficiente pentru situații de criză. Creșterea dobânzilor, scumpirea materiilor prime și taxele mai mari introduse în 2025 le-au lovit direct în lichiditate.

BNR arată că sectoarele cele mai vulnerabile sunt:

construcțiile
comerțul
transportul
HoReCa
industria prelucrătoare

Pe măsură ce consumul se reduce, presiunea asupra acestor industrii crește, iar numărul firmelor care întâmpină dificultăți de plată va continua să crească și în 2026.

Citește și: De ce nu se dezvoltă România? BNR dezvăluie adevărata problemă!

Subcapitalizarea, problema structurală a companiilor românești: 27% din datorii sunt la firme insuficient capitalizate

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului BNR este că 27% din datoriile totale ale firmelor din România aparțin companiilor subcapitalizate, adică celor care nu au capital propriu suficient pentru a acoperi riscurile sau pierderile.

Acest fenomen este unic ca amploare în UE și reduce reziliența mediului de afaceri. Firmele subcapitalizate:

nu pot accesa credite avantajoase
nu pot absorbi șocuri economice
sunt dependente de finanțarea prin furnizori, ceea ce amplifică blocajele
pot intra rapid în insolvență

Lipsa capitalizării adecvate este un motiv cheie pentru care multe companii românești se prăbușesc la primul șoc extern.

Profitabilitatea scade. Costurile „mănâncă” marjele companiilor

BNR arată că tot mai multe companii au profitabilitate scăzută sau chiar negativă. În 2024, costurile totale ale firmelor nefinanciare au crescut cu 5,4%, în timp ce costurile cu personalul au urcat cu 12,9%, depășind mult ritmul creșterii veniturilor.

Această combinație este extrem de periculoasă pentru companiile care lucrează cu marje mici, precum: retail, producție, logistică, construcții.

Mai mult, presiunile fiscale introduse în 2025 cresc povara financiară asupra firmelor, exact într-un moment în care acestea aveau nevoie de capital pentru investiții și digitalizare.

Insolvențele și restructurările economiei

Deși BNR nu raportează cifre exacte ale insolvențelor în documentul analizat, indicatorii prezentați arată o probabilitate mare de creștere a numărului de firme în dificultate în 2026.

Companiile cu profitabilitate redusă și îndatorare mare sunt primele expuse. În multe industrii, restructurarea devine inevitabilă: externalizări, reduceri de personal, vânzări de active și chiar închideri de unități.

În lipsa accesului la finanțare bancară ieftină, multe companii românești se bazează pe creditul furnizor. Deși util în perioade stabile, acesta devine un risc major atunci când restanțele se acumulează.

Creșterea restanțelor din 2025 arată că acest mecanism se apropie de limită, iar blocajul poate genera falimente în lanț, într-o economie deja fragilă.

Investițiile slabe și întârzierile PNRR lovesc direct companiile

Doar 10,7 miliarde euro au intrat în România din PNRR, sub 40% din alocarea inițială. Reducerea bugetului PNRR de către Comisia Europeană la 21,41 miliarde euro afectează direct firmele din construcții, energie, IT și producție.

Mai puține investiții publice înseamnă:

mai puține contracte pentru companii
reducerea cash-flow-ului
riscuri mai mari pentru proiectele în derulare
întârzieri în modernizarea infrastructurii

Pentru firmele deja fragile, acest climat poate deveni fatal.

Concluzie: companiile – veriga slabă a economiei în 2025–2026

Sectorul corporate este, potrivit BNR, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești.

Restanțe în creștere, insolvențe latente, subcapitalizare cronică, profitabilitate în scădere și costuri ridicate creează un mediu instabil, în care firmele nu mai pot investi, nu mai pot angaja și nu mai pot susține ritmul economiei.

Pentru 2026, BNR estimează presiuni suplimentare dacă economia nu accelerează, dacă dobânzile nu scad vizibil sau dacă statul nu își rezolvă problemele fiscale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.