Băncile centrale optează pentru măsuri șoc pentru a controla inflația

DCBusiness prezintă situația în care se află factorii de decizie politică în cursa pentru limitarea inflației galopante.

NORVEGIA

Norges Bank din Norvegia a fost prima economie dezvoltată care a lansat anul trecut un ciclu de majorare a ratelor de dobândă, aplicând deja de trei ori această decizie începând din septembrie. Se așteaptă o nouă creștere de 0,75% la 23 iunie și mai sunt planificate încă șapte mișcări până la sfârșitul anului 2023.

NOUA ZEALANDĂ

Banca Noii Zeelande este una dintre băncile centrale cu cea dură atitudine din lume, majorând deja de cinci ori rata dobânzii cheie și anunțând că anunțând că ratele se vor dubla la 4% în următorul an și vor rămâne la acest nivel până în 2024. Inflația din Noua Zeelandă a atins un maxim al ultimelor trei decenii, de 6,9% în primul trimestru, față de o țintă de 1-3%.

CANADA

Banca Canadei a majorat dobânda pentru a doua oară consecutiv cu 50 de puncte de bază, până la 1,5%, la 1 iunie și a declarat că va "acționa mai agresiv" dacă va fi necesar. În condițiile în care inflația a ajuns la 6,8% în aprilie, guvernatorul Tiff Macklem nu a exclus o majorare de 75 de puncte de bază sau mai mult și a declarat că ratele ar putea crește peste intervalul neutru de 2% până la 3% pentru o perioadă de timp.

MAREA BRITANIE 

Banca Angliei a majorat joi ratele dobânzilor cu un sfert de punct procentual și a declarat că este pregătită să acționeze "agresiv" pentru a înlătura pericolele reprezentate de creșterea inflației peste 11%. Rata de referință din Regatul Unit se află acum la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2009. BoE, prima mare bancă centrală care a înăsprit politica monetară după pandemia COVID-19, a majorat costurile de împrumut de cinci ori din decembrie.

STATELE UNITE

La 15 iunie, Rezerva Federală a majorat rata țintă a fondurilor federale cu trei sferturi de punct procentual, până la un interval cuprins între 1,5% și 1,75%. Decizia a fost luată la câteva zile după publicarea unei rate anuale a inflației de 8,6% și de atunci a declanșat o frenezie pe piață, cu așteptări tot mai mari de reacții și mai agresive în lunile următoare. De asemenea, Fed își reduce rezerva de 9.000 de miliarde de dolari în active acumulate în timpul pandemiei.

AUSTRALIA

Pe măsură ce economia își revine, iar inflația atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, de 5,1%, Banca Australiei a majorat în mod surprinzător ratele cu 50 de puncte de bază la 6 iunie. Aceasta este a doua mișcare consecutivă a RBA, după luni de zile în care a insistat că înăsprirea politicii este departe de a fi o realitate. 
Piețele monetare se așteaptă la o nouă majorare de 50 de puncte de bază în iulie.

SUEDIA

Intrată cu întârziere în bătălia pentru inflație, Riksbank din Suedia a majorat dobânda la 0,25% în aprilie, cu un sfert de punct. Cu o inflație de 6,4%, față de ținta de 2%, Riksbank ar putea opta acum pentru măsuri mai ferme. După ce a declarat recent, în februarie, că ratele nu vor fi majorate până în 2024, Riksbank planifică încă două sau trei majorări în acest an.

Citește și Rezerva federală a SUA a majorat dobânda cu 75 de puncte, o premieră din 1994

ZONA EURO

Aflată acum ferm în tabăra hawkish și confruntată cu o inflație record, BCE a declarat la 9 iunie că va pune capăt achizițiilor de obligațiuni la 1 iulie, va majora ratele cu 25 de puncte de bază în acea lună pentru prima dată din 2011 și le va majora din nou în septembrie, punând probabil capăt ratelor negative.

Dar, în lipsa unor detalii privind un instrument care să împiedice costurile de împrumut ale națiunilor din sudul Europei să difere prea mult de cele ale Germaniei, piețele vor testa hotărârea BCE. În prezent, banca intenționează să accelereze lucrările la un nou instrument potențial pentru a limita fragmentarea și a direcționa veniturile din obligațiuni ajunse la scadență către piețele cu probleme.

ELVEȚIA

La 16 iunie, Banca Națională a Elveției a majorat în mod neașteptat rata dobânzii cu 50 de puncte de bază, de la -0,75%, cea mai mică din lume, ceea ce a dus la o creștere puternică a francului. Slăbiciunea recentă a francului a contribuit la creșterea inflației la maximele ultimilor 14 ani, iar guvernatorul BNS, Thomas Jordan, a declarat că nu mai consideră că francul este foarte apreciat. Acest lucru a deschis ușa pariurilor privind noi creșteri ale ratelor de dobândă; în prezent se așteaptă o mișcare de 100 de puncte de bază în septembrie.

JAPONIA

Banca Japoniei rămâne un porumbel inflexibil. Șeful BOJ, Haruhiko Kuroda, a declarat că prioritatea principală este susținerea economiei, subliniind angajamentul său de neclintit de a menține un stimulent monetar "puternic".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.