Băncile franceze au promis că nu vor majora comisioanele cu mai mult de 2% în 2023

Guvernul de la Paris a cerut tuturor companiilor care pot să îşi ajute clienţii să fac faţă inflaţiei actuale şi creşterii preţurilor la energie, menţionând în mod expres băncile, compania petrolieră TotalEnergies şi firma de shipping CMA CGM.

"Toate băncile s-au angajat că nu vor majora comisioanele cu mai mult de 2% în 2023", le-a spus Bruno Le Maire jurnaliştilor la finalul reuniunii, adăugând că unele bănci, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au convenit chiar să îngheţe unele comisioane pentru o serie de produse larg utilizate cum sunt cardurile bancare.

"Fiecare bancă îşi va comunica tarifele în momentul în care va dori dar în limitele unei majorări de 2%", a confirmat la rândul său preşedintele FBF, Laurent Mignon.

"Preferăm acele măsuri care se resimt direct în buzunarele consumatorilor francezi în locul altor măsuri mai restrictive", a adăugat Bruno Le Maire.

În luna august a acestui an, Franţa a înregistrat cea mai scăzută rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, 5,8%, în principal graţie unor măsuri guvernamentale precum plafoane costisitoare la preţul gazelor naturale şi electricităţii. 

Deficitul de cont curent a ajuns la aproape 15 miliarde euro, în primele şapte luni

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele şapte luni ale acestui an un deficit de 14,931 miliarde euro, comparativ cu 9,122 miliarde euro în perioada similară din 2021, informează Banca Naţională a României printr-un comunicat.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 5,292 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 2,492 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 316 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut în perioada ianuarie-iulie 2022 cu 5,816 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 96,343 miliarde euro la 31 iulie 2022 (68,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 44,090 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,7%.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,3% în perioada menţionată, comparativ cu 16,4% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2022 a fost de 76,6%, comparativ cu 81,9% la 31 decembrie 2021.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.