BNR a decis menținerea dobânzii cheie la 6,50% pe an. Ce urmează în 2026

Rata anuală a inflației s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88 la sută, de la 9,85 la sută în august 2025, în condițiile în care noile creșteri de dinamică consemnate de prețurile combustibililor și energiei și de subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO și produse din tutun.

Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației a crescut astfel la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de decelerarea semnificativă a creșterii prețurilor LFO, în condițiile ieftinirii fructelor și legumelor.

Citiţi şi: Inflația anuală a urcat la 9,8% în octombrie. Energia și serviciile au împins prețurile în sus

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea în trimestrul III 2025, urcând la 8,1 la sută în septembrie, de la 5,6 la sută în iunie. Ascensiunea reflectă transferarea aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor salariale și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, precum și din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.

În luna octombrie 2025, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,76 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și LFO au fost doar parțial contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creșterii prețurilor energiei, ca efect al scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1 la sută.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în octombrie 2025 la 8,4 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit la 6,6 la sută în octombrie, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,2 la sută în octombrie, de la 5,3 la sută în iunie 2025, transmite BNR.

Creștere cu 1,2 la sută a activității economice în trimestrul II 2025

Noile date statistice reconfirmă creșterea cu 1,2 la sută a activității economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluție ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 comparativ cu cea anticipată.

Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreșterii avansului în termeni anuali al PIB și menținerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, în contextul evoluțiilor de sens opus evidențiate la nivelul celor două componente majore ale cererii agregate. Astfel, cererea internă și-a accentuat scăderea de ritm în acest interval, în principal pe fondul comprimării ușoare a formării brute de capital fix față de perioada similară a anului trecut și al descreșterii pronunțate a aportului pozitiv al variației stocurilor, ce au fost doar parțial contrabalansate ca influență de creșterea consumului gospodăriilor populației, după declinul ușor înregistrat în trimestrul I 2025.

În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil față de perioada similară din 2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condițiile deteriorării balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.

Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în termeni anuali, iar producția industrială a continuat să se reducă ușor în iulie-august în raport cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condițiile unui reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidențial. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în intervalul iulie-august 2025.

Ce urmează în privinţa inflaţiei

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.