BNR derulează un program pilot referitor la potențiala emitere a unui leu digital

Mai multe detalii vor fi prezentate in premieră la Banking 4.0, conferință care va avea loc la începutul spătămânii viitoare și care va analiza oportunitățile oferite de tehnologia blockchain în noua economie web 3.0, atât pentru bănci si alti jucători instituționali, cât și pentru cetățean, totul din perspectiva serviciilor financiare și de plăți, anunță organizatorii conferinței, într-un comunicat.

În premieră, în cadrul conferinței se va desfăsura o competiție de proiecte care au la bază tehnologia blockchain. Cele mai relevante proiecte au fost selectate și un juriu international va determina care dintre ele este cel mai promițător.

În medie 69% dintre consumatori, atat din România cat și din țările din regiune, și-ar dori să poată transforma criptomonedele în cash la orice ATM, potrivit unei cercetări de piață realizate de iSenseSolutions la solicitarea NOCASH.

Studiul a fost realizat în randul consumatorilor din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani, din sase piețe la nivel regional: Albania, Bulgaria, Croația, România, Serbia, Slovenia. Perioada de cercetare a fost între 6 și 19 mai, care a coincis cu intervalul în care pretul bitcoin a pierdut 27% din valoare, de la 40.000 dolari la sub 29.000 dolari.

Studiul a relevat ca se manifestă o popularitate crescuta a criptomonedelor în randul consumatorilor, întregistrând o notorietate de 93% in Romania, la un nivel relativ asemănător cu țările din regiune (Albania – 92%, Bulgaria – 95%, Croatia – 95%, Serbia – 93%, Slovenia – 95%).

Ministrul Transporturilor speră că până în 2026 vor fi realizați toți kilometrii de autostradă asumați prin PNRR

Principala platformă de investiții în criptomonede folosită de consumatorii români și croați este Revolut (România - 44%, Croația – 42%), în timp ce celelalte țări din regiune preferă să investească prin platforme specializate, precum Crypto.com (Albania – 42%; Bulgaria - 46%) și Binance (Serbia- 38%, Slovenia – 32%).

Spre deosebire de celelalte țări din regiune, în România, YouTube-ul este principalul canal de informare (49%) în ceea ce priveste criptomonedele, după care urmează bloguri/ forumuri (45%) și rețelele sociale (37%). Pentru celelalte țări din studiu, principala sursă de informare este reprezentată de bloguri/forumuri (Albania – 40%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 42%, Serbia – 61% si Croația – 57%), urmată fiind de informarea pe rețelele sociale (Albania – 74%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 66%, Serbia – 56% si Croația – 50%).

În ceea ce priveste intenția de a investi în viitor in criptomonede, mai mult de jumătate dintre consumatorii slovaci care au auzit de criptomonede declară că sunt dispusi sa o facă (54%), urmați fiind de către cei din Serbia (48%), Croația (43%), Bulgaria (43%), Albania (41%), consumatorii români fiind cei mai puțin interesati de o viitoare investiție (39%).

Interesant este că aproape jumătate dintre cei care au auzit de criptomonede, atât din Romania, cât și din țările din regiune, consideră că acestea ar trebui acceptate în circuitul bancar (Romania- 41%, Albania - 56%, Bulgaria - 44%, Croația - 32%, Serbia - 48%, Slovenia - 50%), potrivit Mediafax.

Ca urmare a volatilității extrem de crescute a pietei cripto din ultima perioadă, se manifestă o intenție din partea consumatorilor de a apela la serviciile unui broker de criptomonede. Comparativ cu țările din regiune (România - 26%, Bulgaria - 28%, Croatia - 30%, Serbia - 33%, Slovenia - 25%), consumatorii albanezi sunt cei mai dispuși să apeleze la serviciile unui broker (39%).

Studiul a fost realizat pe un esantion de 2.821 respondenti (România: N=1010, Albania: N=287, Bulgaria: N=424, Croația: N=406, Serbia: N=468, Slovenia: N=226) cu varste cuprinse între 18-65 ani, din mediul urban, în perioada 6 - 19 mai.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.