Bugetul cerut de Parlamentul European pentru cheltuieli nemulţumeşte statele UE

O procedură de conciliere este în desfăşurare pentru găsirea unui compromis asupra bugetului global al UE pentru anul viitor, pe care Consiliul UE - ce reprezintă statele membre - doreşte să-l fixeze la 183,9 miliarde de euro, Parlamentul European la 187,3 miliarde de euro, în timp ce propunerea Comisiei Europene a fost de 185,6 miliarde de euro.

Divergenţele privesc mai multe puncte, mai ales cel referitor la bugetul de funcţionare al Parlamentului European. Această instituţie cere 52 de posturi suplimentare şi o creştere a alocărilor destinate plăţii asistenţilor parlamentari, dorind o sumă în plus de 228,6 milioane de euro.

Vice-ministrul ceh de finanţe care poartă negocierile în numele Consiliului UE a cerut vineri menţinerea unui nivel ''stabil'' al personalului Parlamentului European.

Consiliul UE a criticat încă din iulie solicitările bugetare ale Parlamentului European, amintindu-i acestuia necesitatea ca ''toate instituţiile să dea dovadă de moderaţie'' în actualul context de inflaţie ridicată.

Statele membre consideră de asemenea necesară restrângerea creării de noi posturi în instituţiile europene, dat fiind că aceia care lucrează în cadrul acestora beneficiază de o indexare automată a salariilor în funcţie de inflaţie, ceea ce înseamnă că anul viitor vor avea salariile mărite cu 6,9%, conform unor surse europene.

''Într-un moment în care oamenii se confruntă cu dificultăţi în a-şi plăti facturile la energie, când guvernele apelează la planuri de ajutor, este tot mai dificil de explicat faptul că Parlamentul (European) continuă să ceară mai mult'', remarcă un diplomat european.

Parlamentul European precizează că bugetul său prevăzut pentru anul 2023 este de 2,2 miliarde de euro, în creştere cu 3,96% faţă de anul 2022, iar cele 52 de posturi suplimentare cerute sunt destinate securitaţii şi securităţii cibernetice.

''Este justificat să ne consolidăm rezilienţa instituţiilor în faţa tuturor ameninţărilor hibride cu care ne confruntăm la ora actuală'', motivează raportorul pentru buget al Parlamentului European, eurodeputatul german Niclas Herbst.

Consiliul ''vrea să pună presiune pe Parlament pentru că avem numeroase dezacorduri asupra bugetului general (al UE), asta face parte din jocul obişnuit'', a susţinut acelaşi eurodeputat.

Citește și Criza energetică: Industria franceză a andivelor, în pericol să dispară

Persyn, în vârstă de patruzeci se numără printre cei aproape 130 de colegi de breaslă din totalul de 400, care s-au văzut nevoiți să își renegocieze contractele anuale cu furnizorii de energie înainte de 31 octombrie, la prețuri care le pun în pericol activitatea.

"Anul trecut am plătit 90.000 de euro. Viitoarele facturile ar urma să fie cuprinse între 350.000 și 500.000 de euro", a detaliat agricultorul a cărui fermă, situată în regiunea Somme produce 6.000 de tone de cicoare pe an. "Dacă se atinge limita superioară, adică 30% din cifra noastră de afaceri, întreprinderea noastră moare", a avertizat el. "Am vrut ca fiul meu să preia ștafeta, acum nu mai vreau să-l supun acestui chin”, a adăugat el. 

Producția este deosebit de mare consumatoare de energie: plantate primăvara, rădăcinile de andive sunt depozitate, după ce ajung la maturitate, în magazii frigorifice și ținute acolo câteva luni înainte de a fi cultivate "camere de creștere", încălzite timp de 21 de zile.

"Acești producători nevoiți să-și renegocieze contractele riscă să intre în faliment cât de curând. Dar dacă prețurilor nu vor scădea, se vor închide și celelalte afaceri”, a atras atenția Stéphane Jacquet, director al Asociației producătorilor francezi de andive (Apef).

Industria franceză de resort, care are 4 000 de angajați, în principal femei necalificate, produce 150 000 de tone pe an, adică 85% din producția mondială. "În multe zone, această industrie este singura care oferă locuri de muncă localnicilor. Unii dintre angajații mei lucrează aici de treizeci de ani, așa că multe familii sunt acum pe datorie", spune Persyn.

În regiunea Hauts-de-France, care reprezintă 95% din producție, "am pierdut cărbunele, să nu pierdem și andivele”, a venit în completare alt producător, Daniel Bouquillon, a cărui fermă, la Vélu, în Pas-de-Calais, se află la a patra generație. Producătorii cer guvernului un plafon, un spijin, fără de care "tarifele propuse sunt nesustenabile", insistă Stéphane Jacquet. Problema este "dacă Executivul vrea cu adevărat să salveze andiva franceză", spune Jacquet. 

Xavier Bertrand, șeful regiunii Hauts-de-France, și-a ridicat și el vocea, alertând Ministerul Tranziției Ecologice la jumătatea lunii octombrie "în legătură cu pericolul ca numărul de falimente să crească amenințător" în acest sector de activitate. "Oamenii mănâncă andive iarna. Cu temperaturi atât de ridicate, consumatorii preferă legumele de vară", deplânge Daniel Bouquillon.

De asemenea, cultivatorii de anghinare trebuie să anticipeze aplicarea legii Agec la sfârșitul anului 2024, care va însemna sfârșitul pungilor de plastic transparente și respirabile. "Trebuie să găsim o soluție, dar deocamdată nu avem una", oftează Stéphane Jacquet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.