Calitatea apei Mării Negre, monitorizată de autorităţile române

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Distrugerea barajului ucrainean de pe Nipru a creat o catastrofă ecologică uriașă, invadatorii ruși fiind cauza acestui sabotaj.

Viitura provocată de ruperea barajului de la Nova Kahovka, din Ucraina, va ajunge în aproximativ zece zile și în zona litoralului românesc, spun specialiştii.

Aceştia apreciază că ar putea avea efecte negative asupra apelor costiere. Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunţat că, începând de joi, calitatea apei în judeţele Constanţa şi Tulcea va fi monitorizată zilnic, timp de două săptămâni, iar rezultatele vor fi publicate pe site-urile direcţiilor judeţene de specialitate.

Nivelul poluării în Marea Neagră este în creştere, în urma distrugerii barajului de pe Nipru, dar fostul ministru al mediului, Tánczos Barna, spunea că nu există motive de îngrijorare.

Tánczos Barna afirma că: ”Diluarea în Marea Neagră este foarte, foarte mare, deci risc semnificativ de poluare în zonele de îmbăiere nu cred că va exista, dar există o monitorizare atât din partea ucraineană, cât şi din partea autorităţilor din zonă din România şi, cu siguranţă, de fiecare dată când va apărea un risc, o să fim notificaţi, o să fim avertizaţi”.

În ciuda temerilor din partea populaţiei cu privire la apariţia unor focare de holeră, la această oră nu a fost raportat niciun caz de îmbolnăvire în Ucraina. Specialiştii din sănătate publică spun că infectarea unui adult sănătos este posibilă doar în urma ingerării unei doze mari de bacterii întrucât acestea sunt distruse uşor de acidul clorhidric din stomac.

În România, nu au fost înregistrate cazuri de holeră în ultimii 30 de ani, iar autorităţile implementează pe întreaga perioadă estivală un sistem de supraveghere a bolii, recomandând în acelaşi timp populaţiei să consume apă doar din surse sigure şi să prepare foarte bine termic alimentele de provenienţă marină.

Experții internaționali trag un semnal de alertă

Apa râurilor din zonele inundate este transportată în mare împreună cu o cantitate mare de combustibil și lubrifianți, sute de mii de tone de sol, mii de animale și păsări moarte cât și și copaci dezrădăcinați. În plus, există deșeuri de la sistemele de canalizare și haznale distruse, reziduuri de îngrășăminte și alte substanțe chimice, ca să nu mai vorbim de mine și alte muniții care se pot detona în apă. De asemenea, apele inundate spală cimitirele. Acest amestec exploziv va afecta probabil toată viața marină, de la plancton la cetacee

Spre deosebire de inundațiile naturale, care sunt generate de apa rece de topire primăvara, această apă dulce a fost eliberată într-un volum uriaș în timpul verii calde. Apa mai caldă permite bacteriilor și microalgelor să înflorească și să se hrănească cu deșeurile, ceea ce înrăutățește condițiile sanitare din zonele de plajă. În plus, multe organisme marine nu sunt adaptate la scăderea salinității și riscă să moară.

Autoritățile sanitare avertizează că bolile se pot răspândi în timpul inundațiilor din cauza contaminării fântânilor și a acviferelor. Este vorba despre infecții intestinale periculoase, precum holera și botulismul.

Te-ar putea interesa și:

O nouă hidrocentrală pe Nipru la Kahovka ar costa circa un miliard de dolari

Construirea unei noi hidrocentrale la Kahovka, în locul celei distruse, ar putea costa aproximativ un miliard de dolari - potrivit Ministerului Economiei de la Kiev.

Instituţia a precizat că este vorba nu doar despre instalarea de noi hidroagregate, ci şi despre refacerea integrităţii unui baraj imens. "Doar refacerea barajului va dura cel puţin cinci ani, iar efectul cumulativ al consecinţelor umanitare şi de mediu în urma exploziei va continua să crească" - a explicat ministrul ucrainean al economiei, Iulia Sviridenko. Aceasta a calificat distrugerea barajului hidrocentralei de la Novakahovka de către agresorii ruşi drept unul dintre cele mai mari dezastre provocate de om în Europa în ultimele decenii.

Circa 80 de localităti riscă să fie inundate, iar o parte din flora şi fauna locale ar putea fi distruse, în timp ce câteva milioane de oameni ar rămâne fără apă potabilă. Securitatea alimentară, de asemenea, este ameninţată - potrivit autorităţilor ucrainene. Citește mai mult AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bursa de Valori București
Ministrul Marcel Boloș / FOTO: Facebook
Stație de transformare / Foto: Freepik
ArcelorMittal

ArcelorMittal amână investițiile verzi planificate în UE

Al doilea mare producător de oțel din lume are pretenții...

Cu ochii pe mesaje / FOTO: Freepik
foto: pexels.com
Concedieri / sursa foto: Freepik.com / Drazen Zigic
Aragaz / FOTO: Unsplash

Ungaria caută noi surse de aprovizionare cu gaz natural

O strategie menită să asigure un echilibru între...

Om de afaceri / FOTO: Freepik

Companiile chineze se agață de dolarul american

Companiile chineze își păstrează dolarii,...

Date ROBOR

A crescut ROBOR. Veste proastă pentru cei care au credite

Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 5,75% pe an,...

Un tractor ară câmpul / Foto: Freepik

AFM. Încep înscrierile în programul Rabla pentru Tractoare

Înscrierea dealerilor în Programul Rabla pentru...

Palatul CEC
Germania. Foto: Ingo Joseph - Pexels
Ruble
Ministrul Adrian Câciu / FOTO: Gov.ro
SUA-China / FOTO: Freepik
Banca Naţională a României
Wall Street
Bună dimineața!
Tehnologie avansată / FOTO: Freepik

Suedezii propun asistentul virtual cu ”mii de fețe”

La show-ul de tehnologie Gitex 2024 desfășurat recent în...

Centrala Iernut a Romgaz / Foto: Romgaz
Marcel Ciolacu

Guvernul prelungește plafonarea prețului la energie

Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...

Cu mâna întinsă / FOTO: Wikipedia

pixel