Cum arată noua formă a Legii pensiilor speciale

Reforma pensiilor speciale din justiție revine, după respingerea precedentului proiect

Noua lege privind pensiile de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar, redactată de Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, reia în proporție mare prevederile proiectului respins de Curtea Constituțională în septembrie 2025, dar introduce ajustări pentru a elimina motivele de neconstituționalitate. Documentele subliniază că măsura este urgentă, întrucât România riscă să piardă 869 de milioane de euro din PNRR dacă Jalonul 215 nu este îndeplinit până la 28 noiembrie 2025. 

Executivul argumentează că presiunea bugetară, creșterea datoriei publice și deficitul record din 2024 impun reducerea cheltuielilor statului, inclusiv a celor generate de pensiile de serviciu. 

Vârsta de pensionare urcă gradual până la 65 de ani, între 2026 și 2041

Cea mai importantă schimbare este creșterea vârstei de pensionare. Actualul sistem permite pensionarea magistraților și personalului asimilat la vârste foarte mici, chiar sub 50 de ani, dacă s-au acumulat 25 de ani de vechime.

Noul proiect schimbă radical paradigma. Vârsta standard devine aceea din sistemul public de pensii, iar tranziția se face etapizat, cu o creștere anuală astfel încât în 2041 toți cei din profesiile eligibile să ajungă la 65 de ani. 

Etapele sunt clar prevăzute în lege:

– în 2026, pensionarea rămâne posibilă de la 49 de ani;

– în 2027, pragul urcă la 50 de ani;

– în fiecare an următor se adaugă un an;

– ritmul continuă până în 2041, când vârsta minimă devine 64 de ani, iar apoi se atinge pragul de 65 de ani, conform vârstei standard publice. 

Acest mecanism este introdus pentru a evita încălcarea principiilor de securitate juridică, accesibilitate și previzibilitate, motive pe care Curtea Constituțională le-a invocat spre a respinge forma precedentă. 

Citește și: Crește numărul pensiilor speciale. Cât plătește statul?

Vechimea totală obligatorie devine 35 de ani

Un alt element central al legii este creșterea vechimii necesare la 35 de ani în muncă, din care cel puțin 25 de ani în funcțiile juridice specifice. 

Vechimea asimilată – perioadele lucrate ca avocat, consilier juridic, judecător financiar, notar etc. – va mai putea fi luată în calcul doar până în 2035, în tranziție, de la maximum 5 ani la zero. Din 2036 înainte, aceste perioade nu se vor mai adăuga deloc. 

Citește și: 

Pensia scade la 55% din baza de calcul, iar actualizarea anuală se schimbă

Cuantumul pensiei de serviciu se reduce semnificativ în noua formă legislativă:

– procentul scade de la 80% la 55% din baza de calcul;

– baza de calcul se extinde la ultimele 60 de luni de activitate, în loc de 48;

– pensia netă nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. 

Guvernul justifică diminuarea prin apropierea de principiul contributivității, invocat explicit în PNRR, dar și prin situația fiscală gravă a statului. 

Actualizarea pensiilor se schimbă și ea:

– cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2026 rămân pe actualizarea în raport cu salariile în plată;

– cei pensionați după 1 ianuarie 2026 vor avea actualizare în funcție de inflație, conform legii generale a pensiilor publice. 

Pensionarea anticipată: posibilă după 35 de ani de muncă, dar cu penalizare de 2% pe an

Legea introduce o formă de pensionare anticipată: persoanele cu minimum 35 de ani lucrați exclusiv în magistratură se pot retrage indiferent de vârstă, cu o reducere de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta standard de pensionare. 

Acest mecanism reproduce logica pensionării anticipate din sistemul public, dar păstrează specificul pensiei de serviciu.

Ce se întâmplă cu cei deja pensionați sau eligibili înainte de 1 ianuarie 2026

Textul introduce reguli tranzitorii ferme:

– cei care au deja decizii de pensionare nu sunt afectați;

– cei care îndeplinesc condițiile până la 1 ianuarie 2026 vor beneficia de regulile vechi, chiar dacă depun cererea mai târziu;

– bonificația de 1% pentru fiecare an suplimentar peste 25 de ani se menține doar pentru anii lucrați înainte de 1 ianuarie 2026;

– pensiile deja în plată se actualizează în continuare cu salariile judecătorilor în funcție. 

Guvernul insistă că legea nu afectează drepturi câștigate și nu are efect retroactiv, element esențial pentru conformitatea constituțională. 

Impactul bugetar: pozitiv, dar necuantificabil

Expunerea de motive arată că impactul bugetar este pozitiv, deoarece legea reduce cheltuielile viitoare ale statului cu pensiile de serviciu. Totuși, nu poate fi calculat exact, întrucât depinde de numărul cererilor de pensionare, care nu poate fi estimat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.