Când temperatura mărilor și oceanelor bate toate recordurile este semn rău

Planeta se supraîncălzește. În contextul în care luna iulie va fi cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată, pe oamenii de știință îi îngrijorează și de temperatura mărilor și oceanelor.

O baliză aflată la 60 de kilometri în largul orașului Miami, Florida, a înregistrat luni seară o temperatură de... 38 de grade. Dacă această citire singulară - care nu corespunde temperaturii medii a mării - se confirmă, va fi un record. Până acum, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru apa mării a fost de 37,6 grade, în Golful Kuweit, potrivit unui studiu din 2020.

La rândul ei, Marea Mediterană nu a fost niciodată atât de caldă. Această mare, care se întinde de la Strâmtoarea Gibraltar (Spania) până la Canalul Suez (Egipt), a înregistrat luni cea mai ridicată temperatură mediană zilnică, de 28,7 grade. La nivel local, temperaturi ale apei de peste 30 de grade au fost înregistrate între Sicilia și Napoli.

Atlanticul de Nord se confruntă, de asemenea, cu valuri de căldură deosebit de intense începând cu luna martie, în special în largul Irlandei și al Scoției. Temperaturile înregistrate în luna iulie sunt în continuare peste cele normale, cu o medie de 21 de grade, la mijlocul săptămânii, pe întreg oceanul, adică cu 0,8 grade peste temperaturile obișnuite pentru acest sezon, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA.

Această situație este cunoscută sub numele de val de căldură marină. "Când temperaturile sunt cu 2, 3, 4 sau 5 grade peste normalul sezonului", a explicat Julie Deshayes, oceanograf și cercetător la CNRS.

Uragane și furtuni mai intense

Aceste temperaturi extreme au consecințe grave, în special pentru biodiversitatea marină. "Nu toate organismele care trăiesc în apă sunt capabile să supraviețuiască la temperaturi peste cele normale", explică cercetătoarea. Desigur, unele specii sunt mai rezistente și se vor adapta sau se vor muta. Dar ceea ce este mult mai grav", avertizează ea. Toate aceste organisme fac parte dintr-un ecosistem, iar dacă un element dispare, întregul ecosistem este slăbit.

Consecințele unei creșteri a temperaturii oceanelor nu se opresc aici. Acest fenomen va duce, de asemenea, la acidificarea oceanelor", continuă expertul. Acest lucru poate duce, de exemplu, la albirea coralilor. De asemenea, va avea un impact asupra vremii. "Oceanul este un rezervor de căldură. Prin urmare, va declanșa uragane și furtuni mai intense", explică ea.

Nu vor mai juca rol de tampon

Aceste două fenomene sunt cele mai vizibile, dar nu sunt singurele consecințe ale valurilor de căldură marine. "Oceanele absorb o parte din gazele cu efect de seră emise de activitățile umane, ceea ce contribuie la limitarea schimbărilor climatice. Dar, dacă acestea dispar, nu vor mai putea juca acest rol de tampon", avertizează Julie Deshayes.

Este o constatare îngrijorătoare, despre care oceanograful crede că este puțin probabil să se îmbunătățească în anii următori. "Și totuși, știm ce trebuie să facem pentru a opri acest fenomen. Trebuie să oprim emisiile de gaze cu efect de seră", insistă ea. "Asta nu înseamnă că este ușor, dar cel puțin știm ce trebuie să facem pentru a le limita", conchide cercetătorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.