Ce este taxarea inversă TVA şi câţi bani poate aduce la bugetul de stat

"Din păcate, fiecare partid vine cu propria sa listă de revendicări: unii vor să crească TVA, alţii nu, unii vor să crească impozitul pe proprietate, alţii nu, de asemenea unii sunt decişi să taie din sporurile bugetarilor, alţii resping orice tăiere salarială. Va fi extrem de dificil pentru Nicuşor Dan să reunească toate aceste revendicări sub forma unui program de guvernare care să fie credibil şi să dea impresia investitorilor că această ţară este guvernabilă şi că în perspectiva următoarelor luni va reuşi să se încadreze în ţinta de deficit.

Nu mă aştept, din păcate, ca veştile pentru populaţie şi firme să fie bune. Mi-e teamă că creşterea taxelor rămâne în prim-plan cu două valuri: unul de la 1 iulie şi unul de la 1 ianuarie 2026", a explicat analistul economic Adrian Negrescu într-o intervenţie la TVR Plus.

Două soluţii pentru evitarea creşterilor de taxe

"În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, Negrescu a explicat: Gândiţi-vă numai la TVA. Noi nu recuperăm TVA, în fiecare an, în sumă de 8,5 miliarde de euro, bani care ar trebui să ajungă în vistieria statului şi care ar rezolva problema cu taxele. Avem o mare problemă pe TVA şi acolo lucrurile sunt foarte simple.

Sunt două măsuri pe care le poţi lua. În primul rând să introduci taxarea inversă pe unele sectoare economice unde ai risc major de evaziune, astfel încât să nu se mai plimbe TVA-ul de la o firmă la alta şi la un moment dat să dispară - şi gândiţi-vă că vorbim de 8,5 miliarde de euro dispăruţi din încasările de TVA.

(Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepţie de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor, explică ANAF).

Putem recupera între două şi trei miliarde de euro dacă introducem această măsură pe unele sectoare cu risc de evaziune, iar pe de altă parte cred că la un moment dat, având datorii neplătite la bugetul de stat de 83 de miliarde de lei, cred că putem vinde o parte dintre aceste datorii, cu discount, în aşa fel încât fondurile de investiţii să le poată cumpăra şi să le transforme în acţiuni. E o chestiune care se practică oriunde în lumea civilizată când vezi că o firmă nu-ţi mai plăteşte datoriile", susţine Adrian Negrescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.