Cercetătorii în domeniul neuroștiințelor cognitive s-au concentrat pe înțelegerea modului în care modificările normale ale creierului legate de îmbătrânire afectează capacitatea oamenilor de a gândi și de a se mișca - în special la vârsta mijlocie și ulterior. Dar, pe măsură ce au apărut mai multe dovezi care arătau că COVID-19 ar putea afecta organismul și creierul timp de luni sau mai mult după infectare, cercetătorii au decis să exploreze modul în care ar putea afecta, de asemenea, procesul natural de îmbătrânire.

Privind cu atenție răspunsul creierului la COVID-19

În august 2021, un studiu preliminar, dar la scară largă, care a investigat modificările cerebrale la persoanele care au experimentat COVID-19 a atras o mare atenție în cadrul comunității de neuroștiințe.

În cadrul acelui studiu, cercetătorii s-au bazat pe o bază de date existentă numită UK Biobank, care conține date de imagistică cerebrală de la peste 45.000 de persoane din Marea Britanie, începând cu anul 2014. Acest lucru înseamnă - în mod crucial - că existau date de bază și imagistică cerebrală a tuturor acestor persoane de dinainte de pandemie.

Echipa de cercetare a analizat datele de imagistică cerebrală și apoi i-a readus pe cei care au fost diagnosticați cu COVID-19 pentru scanări cerebrale suplimentare. Ei au comparat persoanele care au experimentat COVID-19 cu participanții care nu au avut-o, potrivind cu atenție grupurile pe baza vârstei, sexului, datei testelor de bază și a locului studiului, precum și a factorilor de risc comuni pentru boală, cum ar fi variabilele de sănătate și statutul socio-economic.

Echipa a descoperit diferențe marcante în materia cenușie - care este formată din corpurile celulare ale neuronilor care procesează informații în creier - între cei care fuseseră infectați cu COVID-19 și cei care nu fuseseră infectați. Mai exact, grosimea țesutului de materie cenușie din regiunile cerebrale cunoscute sub numele de lobii frontali și temporali a fost redusă în grupul COVID-19, fiind diferită de modelele tipice observate în grupul care nu a fost infectat cu COVID-19.

Planta care VINE DE HAC coronavirusului. DESCOPERIRE americană

În populația generală, este normal să se observe o anumită modificare a volumului sau a grosimii materiei cenușii în timp, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, însă modificările au fost mai mari decât în mod normal la cei care fuseseră infectați cu COVID-19.

Interesant este faptul că, atunci când cercetătorii au separat persoanele care au avut o boală suficient de severă pentru a necesita spitalizare, rezultatele au fost aceleași ca și în cazul celor care au experimentat COVID-19 mai ușoară. Altfel spus, persoanele care fuseseră infectate cu COVID-19 au prezentat o pierdere de volum cerebral chiar și atunci când boala nu a fost suficient de severă pentru a necesita spitalizare.

În cele din urmă, cercetătorii au investigat, de asemenea, modificările în ceea ce privește performanțele la sarcinile cognitive și au constatat că cei care au contractat COVID-19 au fost mai lenți în procesarea informațiilor, în comparație cu cei care nu au fost infectați.

Deși trebuie să fim atenți la interpretarea acestor constatări, deoarece acestea așteaptă o revizuire oficială de către colegi, eșantionul mare, datele înainte și după boală la aceleași persoane și potrivirea atentă cu persoanele care nu au avut COVID-19 au făcut ca această lucrare preliminară să fie deosebit de valoroasă.

Ce înseamnă aceste modificări ale volumului cerebral?

La începutul pandemiei, unul dintre cele mai frecvente rapoarte ale celor infectați cu COVID-19 a fost pierderea simțului gustului și al mirosului.

În mod surprinzător, regiunile cerebrale care, potrivit cercetătorilor britanici, au fost afectate de COVID-19 sunt toate legate de bulbul olfactiv, o structură situată în partea din față a creierului care transmite semnale despre mirosuri de la nas către alte regiuni ale creierului. Bulbul olfactiv are conexiuni cu regiuni ale lobului temporal. Vorbim adesea despre lobul temporal în contextul îmbătrânirii și al bolii Alzheimer, deoarece în acesta se află hipocampul. Este probabil ca hipocampul să joace un rol-cheie în îmbătrânire, având în vedere implicarea sa în procesele de memorie și cognitive.

Simțul olfactiv este, de asemenea, important pentru cercetarea bolii Alzheimer, deoarece unele date au sugerat că persoanele cu risc de a dezvolta această boală au un simț olfactiv redus. Deși este mult prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul pe termen lung al acestor modificări legate de COVID, investigarea posibilelor conexiuni între modificările cerebrale legate de COVID-19 și memorie este de mare interes - în special având în vedere regiunile implicate și importanța lor în memorie și în boala Alzheimer.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.