COVID-19. Speranța de viață, la cel mai scăzut nivel din ultimii 80 de ani

Echipa de cercetare a adunat un set de date fără precedent privind mortalitatea din 29 de țări, care acoperă cea mai mare parte a Europei, SUA și Chile - țări pentru care au fost publicate înregistrările oficiale ale deceselor pentru anul 2020. Potrivit articolului publicat astăzi în International Journal of Epidemiology, 27 dintre cele 29 de țări au înregistrat reduceri ale speranței de viață în 2020, la o scară care a anulat ani de progres în materie de mortalitate.

S-a constatat că femeile din 15 țări și bărbații din 10 țări vor avea o speranță de viață la naștere mai mică în 2020 decât în 2015, un an în care speranța de viață a fost deja afectată negativ de un sezon de gripă semnificativ.

Potrivit co-autorului principal al studiului, Dr. José Manuel Aburto, "Pentru țările din Europa de Vest, precum Spania, Anglia și Țara Galilor, Italia, Belgia, printre altele, ultima dată când s-au observat scăderi de o asemenea amploare ale speranței de viață la naștere într-un singur an a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial".

Dar, spune el, amploarea scăderii speranței de viață a fost foarte mare în majoritatea țărilor studiate: "22 de țări incluse în studiul nostru au înregistrat pierderi mai mari de jumătate de an în 2020. Femeile din opt țări și bărbații din 11 țări au înregistrat pierderi mai mari de un an. Pentru a contextualiza, a fost nevoie în medie de 5,6 ani pentru ca aceste țări să obțină recent o creștere de un an a speranței de viață: un progres șters cu buretele pe parcursul anului 2020 de pandemiea de COVID-19."

În majoritatea celor 29 de țări, bărbații au înregistrat scăderi mai mari ale speranței de viață decât femeile. Cele mai mari scăderi ale speranței de viață au fost observate în rândul bărbaților din SUA, care au înregistrat o scădere de 2,2 ani în raport cu nivelurile din 2019, urmați de bărbații lituanieni (1,7 ani).

Citește și: Șeful Pfizer, previziune optimistă despre sfârșitul pandemiei

Potrivit co-autorului principal, Dr. Ridhi Kashyap, "scăderile mari ale speranței de viață observate în SUA pot fi explicate parțial prin creșterea notabilă a mortalității la vârstele active observată în 2020. În SUA, creșterile mortalității la grupa de vârstă sub 60 de ani au contribuit cel mai mult la scăderea speranței de viață, în timp ce în cea mai mare parte a Europei creșterile mortalității peste 60 de ani au contribuit mai mult."

Pe lângă aceste modele de vârstă, analiza echipei relevă faptul că majoritatea reducerilor speranței de viață în diferite țări au fost atribuite deceselor cauzate de COVID-19.

Dr. Kashyap adaugă: "Deși știm că există mai multe probleme legate de numărarea deceselor COVID-19, cum ar fi testarea inadecvată sau clasificarea eronată, faptul că rezultatele noastre evidențiază un impact atât de mare care poate fi atribuit direct COVID-19 arată cât de devastator a fost șocul pentru multe țări. Solicităm de urgență publicarea și disponibilitatea unor date mai dezagregate dintr-o gamă mai largă de țări, inclusiv din țările cu venituri mici și mijlocii, pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei la nivel global."

Speranța de viață, cunoscută și sub denumirea de speranța de viață periodică, se referă la vârsta medie până la care un nou-născut trăiește dacă ratele actuale de mortalitate ar continua pe parcursul întregii sale vieți. Acest indicator nu prezice o durată de viață reală. Ea oferă o imagine instantanee a condițiilor actuale de mortalitate și permite o comparație a dimensiunii impactului pandemiei asupra mortalității între diferite țări și populații.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.