Cum și unde vom munci în viitor

Munca într-un birou de la 9:00 la 17:00 va fi o excepţie în viitor, şi nu regula, întrucât se va putea lucra de acasă sau din orice loc al lumii, la orice oră din zi şi din noapte, iar angajaţii vor avea un profil online, vor deveni mai conectaţi, mai mobili şi mai agili, susţine organizaţia neguvernamentală INACO, în Ghidul Meseriilor Viitorului, pe care l-a lansat luni.

Conform sursei citate, cercetările Deloitte au dovedit că peste 30% din spaţiile de lucru sunt nefolosite într-o zi de muncă, deci companiile plătesc spaţii nefolosite, precum şi energia sau alte utilităţi şi elemente asociate infrastructurii necesare locului de muncă.

Autorii lucrării susţin că se poate vedea, circular, cum în următorii 25 - 50 de ani principalele meserii ale viitorului vor fi legate de calculatoare/robotică/cercetarea spaţială/energie şi mediul înconjurător/sănătate/medicină/persoanele în vârstă/învăţământ/divertisment/afaceri/publicitate/social-media şi internet.

Astfel, în domeniul medicinei viitorului, datorită unui nivel de populaţie în creştere şi într-un proces continuu de îmbătrânire, vor fi căutate profesiile de asistent medical, soră medicală, terapeut ocupaţional care vor fi ajutaţi de roboţi medicali. Citogeneticienii vor interveni pe ADN. Vor apărea consilieri în genetică, iar inginerii biomedicali vor reproduce organe din celule stem.

Vor fi foarte importanţi dieteticienii, nutriţioniştii şi cercetătorii alimentari. Cum tehnologia riscă să dea dependenţă sau teamă, este nevoie şi de specialişti în detoxifiere tehnologică, înţelegând bine psihologia şi noile tehnologii, dar şi de terapeuţi ocupaţionali.

Va apărea turismul spaţial, cu toate ocupaţiile adiacente. Va începe mineritul spaţial şi vor exista exobiologi, care vor obţine plante şi animale, în condiţiile spaţiului extraterestru, dar şi medici specializaţi în problemele legate de şederea în spaţiu.

În ceea ce priveşte reţelele sociale, vor apărea generatorii online de imagine personală, care vor acţiona ca social media managers, şi vor crea şi întreţine branduri personale la cerere. De asemenea, vor apărea asistenţii personali virtuali care vor ajuta oamenii în existenţa lor virtuală pe Internet.

Va creşte numărul de dezvoltatori de pagini web şi de aplicaţii. Industria TI îşi va tripla necesarul de personal, multe domenii se vor virtualiza (vânzări, banking, educaţie), nevoia de securitate cibernetică şi protecţia identităţii digitale va creşte. Producţia de date şi informaţii va urca hiper-exponenţial spre big data, deci va fi nevoie de specialişti care să înţeleagă datele şi să le poată reprezenta.

Specialiştii în cloud computing vor fi foarte căutaţi, ca şi consultanţii în securitate TI sau specialiştii în marketing digital. Designul 3D, arhitectura, proiectarea, specialiştii în managementul oraşelor inteligente, lingvistica computaţională, conectarea neuronală cu computerul sunt deja generatoare de venituri şi au perspective şi mai importante în viitorul imediat.

În viitorul ceva mai îndepărtat se doreşte digitalizarea/scanarea creierului uman şi chiar ajungerea la nivelul conştiinţei inteligenţei artificiale.

În domeniul roboticii, vor deveni ocupaţii banale controlorii de drone sau cei care vor lucra în serviciile pentru programarea, supravegherea şi întreţinerea roboţilor. Orice fel de acţiune repetitivă şi care cere efort fizic va fi preluată de roboţi, care vor avea o interfaţă umană, creată de ingineri şi cercetători, care le vor îmbunătăţi permanent performanţele.

Pe măsură ce Internetul înlocuieşte televiziunea, bloggerii şi video-bloggerii vor înlocui redactorii de la emisiunile de divertisment. Editorii online sau jurnaliştii multiformat, chiar roboţii, vor înlocui jurnalişti şi ziarişti.

Fizioterapeuţii şi kinetoterapeuţii vor fi din ce în ce mai căutaţi, odată cu o mult mai mare atenţie dată sportului.

Digitalizarea cărţilor se va răspândi, va creşte numărul de jucători profesionişti de jocuri pe computer sau arena boosters - cei care aduc avatarul unui plătitor la nivele mai înalte în joc.

Autorii Ghidul Meseriilor Viitorului consideră că va creşte numărul de lucrători la uzinele de energie neconvenţională - solară/eoliană/ferme de alge, de microbi care înlocuiesc minerii sau lucrătorii în hidrocentrale. Firmele de reciclare a deşeurilor vor acţiona şi în oceane, unde vor activa şi minerii de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, ca şi pe meteoriţi.

Biodiversitatea, cercetarea genetică conservativă a speciilor va coexista cu cercetarea, care va crea noi forme de viaţă sau de hrană.

În business şi drept, analiza numerică şi cantitativă făcută cu ajutorul inteligenţei artificiale va genera o nouă rapiditate a reacţiei pe pieţele financiare, notariale sau avocăţeşti. Vor apărea jurişti specialişti în dreptul roboţilor sau în etica geneticii care creează noi organisme sau plante.

Învăţământul virtual cu ajutorul profesorilor virtuali va deveni uzual. Vor exista structuri de dezvoltare a materialelor educaţionale online - de tip Open University, Moodle, Blackboard, Web CT, MOOCs - Massive Open Online Courses - care vor emite diplome recunoscute la nivel global.

În plus, corporate disrupter va fi specialistul care atacă structurile rigide ale unei companii sau instituţii publice pentru a o face mai flexibilă şi mai adaptabilă la crize.

În acest context, o propunere de schiţă a 15 meserii ale viitorului pe care o face Centre for the Future of Work, în raportul Cognizant, pentru următorii 10 ani include: 1. Asistarea persoanelor în vârstă; 2. Asistarea roboţilor din domeniul medical; 3. Ofiţerul în diversitate genetică; 4. Analiza datelor primite prin Internetul Lucrurilor; 5. Gestionarea datelor complexe din oraşele inteligente; 6. Generarea de realităţi virtuale paralele; 7. Detectivul de date; 8. Brokerul de date personale; 9. Comerţul cu inteligenţa artificială; 10. Oferirea de consultanţă în fitness; 11. Supravegherea traficului pe drumurile publice pe care vor circula maşinile cu pilot autonom; 12. Modă digitală, cu croitori digitali; 13. Construcţia de călătorii personalizate în RV augmentată; 14. Managerul de echipe combinate: om - maşină şi 15. Ofiţerul de etică.

Organizaţia neguvernamentală INACO a lansat Ghidul Meseriilor Viitorului în prima zi de şcoală, în condiţiile în care consideră că sistemul de orientare şcolară şi de orientare profesională nu informează suficient tinerii şi nu formează elevii pentru schimbările perspectivei structurii forţei de muncă.

"Ghidul Meseriilor Viitorului vă propune un tur virtual în viitor, bazat pe ultimele rezultate ale cercetărilor asupra economiei viitorului, cu multe exemple concrete de meserii care apar, dispar sau care se transformă, într-un efort civic de informare, conştientizare şi responsabilizare a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, a tuturor celor care doresc să ţină pasul cu tendinţele de formare profesională. Ghidul oferă dovezi prin informaţii şi imagini despre robotică, biotehnologii, inteligenţa artificială, realitatea virtuală, blockchain, internetul tuturor lucrurilor, transporturile sau resursele viitorului etc., dar şi cele mai bine structurate previziuni despre economia şi piaţa locurilor de muncă", a declarat Andreea Paul, coordonatoarea proiectului şi preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă, 'Care vor fi meseriile viitorului?', 'Care sunt meseriile în curs de apariţie, de transformare sau chiar de dispariţie?', 'Care vor fi competenţele şi abilităţile cele mai căutate de către angajatori?', 'Cum le-am putea dobândi?' sunt câteva întrebări-cheie la care comunitatea de profesionişti ai grupului de reflecţie INACO a răspuns simplu şi clar, pe înţelesul tuturor. AGERPRES

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.