Cum încearcă marile grupuri de presă să supraviețuiască ofensivei lui Trump

Marginalizarea presei tradiționale

Presa tradițională devine tot mai marginalizată, în timp ce instituțiile media pro-Trump, cu o audiență mai restrânsă, câștigă teren. Odată instalat în funcție, noul secretar al Apărării, Pete Hegseth, a făcut modificări drastice în rândul jurnaliștilor acreditați la Pentagon. Reporterii de la New York Times, Washington Post, CBS News și CNN au fost excluși, locul lor fiind luat de jurnaliști de la Breitbart, Newsmax și One America News Network.

Restricții și hărțuiri sistematice

Administrația Trump nu pierde nicio ocazie să îngreuneze activitatea presei considerate ostile președintelui. Jurnaliștii au restricții logistice, acces limitat la briefinguri și alte forme de presiune. Trump însuși dă tonul: duminică, a cerut public concedierea unui reporter de la Washington Post care scrisese un articol critic despre desființarea agenției USAID.

Casa Albă a exclus jurnaliștii agenției de presă Associated Press pentru că au refuzat să adopte noua denumire impusă de Trump pentru Golful Mexic.

Elon Musk a intervenit și el în această ofensivă împotriva mass-mediei, cerând ziarului Wall Street Journal să concedieze o jurnalistă pe care a descris-o drept „crudă și dezgustătoare”. Aceasta publicase mesaje profund rasiste postate în ultimele luni de unul dintre tinerii angajați la Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE).

Audiovizualul public, în pericol

Cel mai bogat om din lume, care se autoproclamă apărător al libertății de exprimare prin rețeaua sa socială X, nu tolerează ca presa să investigheze prea îndeaproape acțiunile lui din guvern. Musk a cerut ca jurnaliștii care au publicat numele recruților săi din DOGE să fie deferiți justiției. Amenințarea este luată în serios, având în vedere influența pe care o exercită la Casa Albă. Mai mult, a obținut deja sprijinul noului procuror al Washington DC, numit recent de Donald Trump.

Mediile publice americane, primele vizate

Posturile publice americane sunt principalele ținte ale acestui nou val de presiuni. Sub pretextul reducerii cheltuielilor publice, Elon Musk amenință să taie finanțarea pentru postul de radio NPR, televiziunile locale PBS și rețeaua de presă internațională Voice of America. De asemenea, veniturile comerciale ale NPR și PBS, care provin exclusiv din sponsorizări, sunt în vizorul lui Brendan Carr, noul președinte al Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), un susținător al lui Trump.

„Nu am mai asistat la o folosire atât de brutală și flagrantă a puterii guvernamentale în scopuri ideologice de la Nixon încoace”, a declarat juristul Andrew Schwartzman, expert în dreptul presei, pentru New York Times. În plus, Brendan Carr a redeschis investigațiile asupra celor trei mari rețele de televiziune – ABC, CBS și NBC – din cauza modului în care au acoperit campania electorală.

Disney scoate portofelul

FCC a cerut toate înregistrările nepublicate ale interviului oferit de Kamala Harris pentru emisiunea emblematică "60 Minutes" de la CBS. În loc să se opună, postul a preferat să coopereze, iar FCC a făcut publice imaginile.

„Să fie clar: aceasta este o măsură de represalii guvernamentale împotriva televiziunilor ale căror reportaje sunt percepute ca nefavorabile. Scopul este de a insufla frică în rândul radiodifuzorilor și de a influența deciziile lor editoriale”, a avertizat Anna Gomez, membră democrată a FCC.

Moment dificil pentru mass-media

Această ofensivă împotriva libertății presei vine într-un context delicat pentru mass-media americană. Administrația Biden nu a fost favorabilă afacerilor din acest domeniu, iar, încă dinaintea alegerilor, multe instituții media au preferat să evite confruntarea. Unii dintre miliardarii care dețin mari publicații, precum Jeff Bezos (proprietarul Washington Post), au împiedicat redacțiile lor să își exprime sprijinul pentru Kamala Harris. Alții au preferat să plătească pentru a evita procese costisitoare cu Donald Trump.

Disney deschide portofelul

Disney, proprietarul postului ABC, a fost primul care a cedat, plătind 16 milioane de dolari pentru a pune capăt unui proces de defăimare intentat de fostul președinte. Gigantul media a dorit să evite o confruntare într-un proces care ar fi avut loc în Florida, un stat puternic republican, conform New York Times. Deși impactul financiar al sumei este nesemnificativ, precedentul creat este de mare importanță.

Plata ca metodă de „integrare”

Meta a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie că a acceptat să plătească 25 de milioane de dolari pentru a opri un proces intentat de Trump după ce Facebook i-a suspendat contul în urma asaltului asupra Capitolului, din 6 ianuarie 2021. Potrivit Wall Street Journal, în timpul unei cine la Mar-a-Lago, Trump i-ar fi sugerat lui Mark Zuckerberg că o astfel de înțelegere i-ar putea permite să fie „acceptat în grup”.

În cazul Disney și Meta, cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către finanțarea arhivei prezidențiale a lui Trump. Însă, pentru Jameel Jaffer, directorul Institutului Knight pentru Primul Amendament al Universității Columbia, aceasta este doar o justificare de fațadă. „Donald Trump nu avea aproape nicio șansă să câștige aceste procese, iar avocații Meta știau cu siguranță acest lucru”, a explicat el într-un editorial. „Se pare că Meta doar voia să-l cumpere pe Trump, iar acest proces a fost o metodă convenabilă de a face asta”, a adăugat el.

Jeff Bezos, din nou în grațiile lui Trump

Avocații lui Donald Trump continuă să își maximizeze avantajele. Recent, au obținut 10 milioane de dolari de la X (fosta Twitter), pe care Trump o dăduse în judecată pentru suspendarea contului său. De asemenea, aceștia au trimis o copie a acordului semnat de Disney editurii Simon & Schuster, vizată de Trump pentru publicarea interviurilor sale cu jurnalistul Bob Woodward. Într-o notă anexată, avocații fostului președinte au transmis că Trump are speranțe mari că editura va urma același exemplu.

Paramount, sub presiune

Compania Paramount, care deține CBS, caută, de asemenea, o soluție pentru a închide procesul civil intentat de Trump împotriva emisiunii „60 Minutes”. Oficialii grupului se tem că litigiul ar putea afecta fuziunea cu Skydance, anunțată vara trecută, deoarece tranzacția trebuie aprobată de FCC.

Însă, Trump, un negociator experimentat, știe să profite de moment. Recent, și-a modificat plângerea inițială, crescând cererea de despăgubiri de la 10 miliarde la 20 de miliarde de dolari. El se consideră victimă dublă – atât la nivel personal, cât și prin rețeaua sa socială Truth Social, despre care susține că a suferit din cauza unei concurențe neloiale. O combinație fără precedent pentru un fost președinte american și o veste extrem de proastă pentru Paramount.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.