De ce Legea anti-speculă ar putea să nu se ajute cu nimic

În document se spune că scopul este ”asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne, prin prezenta ordonanță de urgență sunt reglementate aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României”.

În noul OUG se spune că  Ministerul Economiei și alte ministere sau instituții de resort vor stabili care sunt ”produsele, categoriile de produse sau serviciile apreciate ca fiind esențiale [...] și care sunt considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului”. 

În document se mai specifică și că: ”Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, succesiv, prin hotărâre, pentru durate de câte cel mult 3 luni

Apoi, documentul mai stabilește și că: ”Noțiunea de risc speculativ vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere şi ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate potrivit atribuțiilor sale prevăzute în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte autorități sau instituții publice în funcție de aria de competență, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor”.

Citește și: Concurența neloială, definită de Legea anti-speculă

Ce înseamnă specula

OUG-ul specifică și ce înseamnă acțiune speculativă: 

a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;

b) limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;

c) acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Totodată sunt stabilite și criteriile de evaluare pentru stabilirea faptei de speculă:

- marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli; nivelul prețului de vânzare comparativ cu prețurile practicate în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv; 

- creșterea artificială a costurilor de producție, inclusiv salariale, pentru a masca o creștere nejustificată a prețului  produsului sau serviciului final; distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului; 

- limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare; 

- mărirea stocurilor, într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru  produse / servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv.

Mai trebuie menționat și faptul că noua prevedere legislativă nu stabilește o listă de mărfuri sau servicii care ar trebui protejate împotriva speculei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.