Pe cale de consecinţă, majorarea dobânzilor în SUA ar putea conduce la o înăsprire semnificativă a condiţiilor financiare mondiale şi la ieşiri semnificative de capital din economiile emergente şi în curs de dezvoltare, a subliniat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o postare pe blog, în avanpremiera unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din G20, care va avea loc în Italia.

Evaluarea FMI cu privire la riscurile inflaţioniste în SUA vine pe fondul criticilor exprimate de parlamentarii republicani faţă de programul în valoare de peste o mie de miliarde de dolari al preşedintelui Joe Biden pentru creşterea cheltuielilor în infrastructură, îngrijirea copiilor, acoperirea cheltuielilor cu învăţământul universitar şi extinderea asistenţei la domiciliu pentru persoanele în vârstă şi cu dizabilităţi.

Georgieva a apreciat că o revenire accelerată din pandemia de COVID-19 a SUA, unde creşterea economică este prognozată să ajungă la 7% în 2021, ar fi un factor benefic pentru multe ţări via creşterea schimburilor comerciale, dar a avertizat totodată că inflaţia crescută ar putea fi una mai susţinută decât se preconiza. Comparativ, FMI a prognozat că economia mondială va înregistra în acest an un avans de 6%.

BNR menține dobânda de politică monetară la 1,25%

Potrivit FMI, alte ţări se confruntă cu creşterea preţurilor la materii prime şi alimente, care sunt în prezent la cel mai ridicat nivel de după 2014, ceea ce pune milioane de persoane în pericol de insecuritate alimentară. Estimările pieţelor sugerează că preţurile la materiile prime vor rămâne sub control în următorii ani, însă, când vine vorba despre evoluţia inflaţiei, acestea variază în rândul economiilor avansate şi accelerează mai rapid în Marea Britanie, SUA şi zona euro, în timp ce rămân limitate în alte ţări precum Japonia.

Fondul Monetar Internaţional susţine că perspectivele economiei mondiale rămân incerte date fiind semnele de întrebare cu privire la evoluţia pandemiei şi progresul vaccinării, precum şi posibilitatea ca accelerarea inflaţiei să se dovedească a fi "mai persistentă" decât se preconiza.

"Deşi noi stimulente fiscale în unele mari economii avansate, inclusiv în SUA, ar fi benefice pentru creştere la nivel general, ar putea, de asemenea, crea noi presiuni inflaţioniste" susţine FMI.

O creştere mai susţinută a preţurilor ar putea necesita o înăsprire, mai rapidă decât se preconiza, a politicii monetare a SUA, ceea ce ar afecta în mod deosebit economiile emergente şi în curs de dezvoltare, agravând divergenţa dintre perspectivele de revenire.

În paralel, Georgieva a repetat apelul său pentru o acţiune urgentă a ţărilor G20 vizând accelerarea vaccinării populaţiei cu grad mare de risc, avertizând că există pericolul unei reveniri cu două viteze, care ar lăsa mai multe ţări în urmă, în timp ce SUA, China, zona euro şi alte câteva state îşi revin rapid.

FMI a îndemnat ţările să continue politicile monetare relaxate, în timp ce monitorizează cu atenţie inflaţia şi riscurile la adresa stabilităţii financiare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.