Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

România și economia europeană în fața unei noi administrații Trump: provocări și oportunități

Profesorul Mircea Coșea, specialist în economie și politici publice, a oferit o analiză amplă asupra efectelor posibile ale unei noi victorii a lui Donald Trump asupra economiei României și a relațiilor sale internaționale. O astfel de schimbare la nivelul conducerii SUA ar putea aduce un amestec de provocări și oportunități, influențând atât dinamica regională, cât și relațiile comerciale transatlantice.

Revenirea lui Trump: între imaginea apocaliptică și realitatea pragmatismului

Profesorul Coșea subliniază că o mare parte din reacțiile la posibila victorie a lui Donald Trump au fost conturate de retorica electorală, de multe ori negativă, și de scenarii apocaliptice. Însă, în opinia sa, astfel de reacții sunt exagerate, iar impactul unei astfel de victorii ar trebui analizat dintr-o perspectivă pragmatică. Trump a pus deja bazele unei politici economice și externe care vizează păstrarea SUA în poziția de lider global, prin măsuri specifice, cum ar fi războiul comercial cu China. „Donald Trump nu trebuie văzut ca un președinte care ar înrăutăți situația internațională, ci mai degrabă ca un lider care a încercat să mențină poziția Statelor Unite într-o economie globală tot mai competitivă”, explică profesorul.

Relația SUA-UE: România în fața unei piețe globale tot mai tensionate

Un prim efect asupra României ar putea fi generat de atitudinea lui Trump față de Uniunea Europeană. Deși Europa și SUA sunt aliate din punct de vedere militar prin NATO, din punct de vedere economic există o relație de concurență. Profesorul Coșea subliniază că Uniunea Europeană se află într-o perioadă dificilă, cu probleme structurale în sectoare-cheie, cum ar fi industria auto, agricultura și relațiile bancare internaționale. Măsurile anunțate de Trump, dacă va ajunge din nou la Casa Albă, ar putea intensifica această concurență, prin tarife suplimentare aplicate produselor europene.

Pentru România, aceasta ar putea însemna o încetinire economică indirectă, mai ales din cauza dependenței față de economiile din Europa de Vest, explică profesorul: „Europa riscă să se confrunte cu dificultăți economice ca urmare a politicii protecționiste a lui Trump. Noi suntem subcontractori în industria auto, iar o încetinire a acestui sector în Europa ne-ar afecta semnificativ”. Cu alte cuvinte, orice impact negativ asupra Europei s-ar resimți și în România, prin scăderea comenzilor și a investițiilor în industriile strategice.

Impactul asupra războiului din Ucraina: pace sau instabilitate regională?

O altă temă sensibilă discutată de profesorul Coșea este poziția lui Trump față de războiul din Ucraina. Deși Trump a afirmat în mai multe rânduri că va pune capăt conflictului, profesorul este sceptic că acest lucru s-ar întâmpla rapid sau în mod favorabil pentru Ucraina. „Este imposibil ca într-un termen foarte scurt să aducă pacea. Dar vor fi niște negocieri care probabil nu vor fi foarte în interesul Ucrainei, care, din câte se vede, nu mai face față războiului, chiar dacă ar primi un ajutor suplimentar în armament și finanțare”, explică el. Încheierea conflictului printr-o înțelegere negociată ar putea aduce Rusia mai aproape de granițele României, ceea ce ar genera noi provocări de securitate și ar putea amplifica temerile legate de o apropiere geopolitică riscantă.

Rolul României în NATO: un aliat de încredere în viziunea lui Trump

România are însă un atu semnificativ în relația cu Donald Trump, prin contribuția sa la bugetul NATO. Trump a fost anterior critic față de țările care nu investesc suficient în apărare, dar România nu se numără printre ele, fapt ce ar putea consolida poziția de aliat de încredere al SUA. Profesorul Coșea subliniază că „noi suntem, să zicem, în categoria premianților din punct de vedere al concepției domnului Trump, pentru că noi plătim la NATO și pentru înarmare chiar mai mult decât ar trebui”.

Această contribuție ar putea să se dovedească un avantaj strategic, mai ales în contextul extinderii colaborării în domenii precum investițiile în energie nucleară, chimie, și chiar agricultură. Cu toate acestea, profesorul atrage atenția că relațiile bilaterale puternice nu se bazează doar pe angajamente financiare, ci și pe capacitatea României de a negocia și de a deveni un partener activ în proiecte strategice.

Reformarea politicii românești: cheia unei relații de succes cu SUA

Profesorul Coșea subliniază că România trebuie să-și asume un rol mai activ și mai bine conturat în relația cu Statele Unite. Până acum, țara a adoptat o poziție de așteptare, sperând să primească beneficii, precum eliminarea vizelor sau atragerea de investiții majore. Însă, pentru a valorifica pe deplin relația cu o administrație Trump, România ar trebui să se concentreze pe atragerea de investiții americane în sectoare importante, precum industria alimentară și cea procesatoare.

„Dacă diplomația românească va învăța să negocieze corect și să stabilească condiții atractive pentru investiții, România ar putea beneficia mai mult de o eventuală revenire a lui Trump. Este esențial ca noi să ne restructurăm politica economică în așa fel încât să corespundă unei conduceri de tip Trump, care este orientată spre pragmatism și negociere cinstită”, concluzionează profesorul Coșea.

În fața unei posibile administrații Trump, România ar trebui să își regândească strategiile și să profite de oportunitățile care se deschid, abordând colaborările bilaterale cu mai multă inițiativă și flexibilitate. Numai astfel ar putea transforma provocările aduse de o schimbare majoră în conducerea SUA într-un impuls benefic pentru dezvoltarea sa economică și strategică pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.