Economia mondială după coronavirus. Scenariile marilor analiști ai lumii

Renumitul Nouriel Roubini, profesor la Universitatea din New York, consideră că actuala epidemie de coronavirus va degenera într-o criză economică și geopolitică de amploare. În opinia lui, covid-19 conduce la o modificare a ordinii mondiale care, afirmă economistul, scârțâie din toate încheieturile. Expertul creionează un tablou de coșmar: se va instala o ”perioada glaciară” economică, se vor agrava conflictele regionale, se vor închide granițe.

Are dreptate sau exagerează. Ca arată cifrele? Potrivit unui ultim raport al agenției de rating S&P Global Ratings dacă răspândirea coronavirusului nu va fi stăpânită, economiile regiunii Asia-Pacific vor pierde, în total, 211 miliarde de dolari. Cu repercusiuni asupra tuturor economiilor lumii. De altfel, S&P a redus prognoza de creștere pentru China de la 5,7% la 4,8% în acest an.

Economistul german, Mark Schieritz, nu este de acord cu această abordare și crede că o criză mondială va putea fi evitată. În orice caz, nu se va repeta scenariul din 2008. În primul rând, pentru că băncile sunt, acum, mult mai ”sănătoase” decât în urmă cu 12 ani. În al doilea rând, epidemia de coronavirus a afectat schimburile de mărfuri, nu și structura economiilor. De acord, va exista o încetinire a activităților economice, dar lucrurile se vor redresa în timp și fără costuri majore din partea statelor.

Citește și O nouă criză de proporții. Românii, trimiși iar să-și cumpere case în Florida?

În al treilea rând, după ce epidemia va trece, întreprinderile vor regândi lanțurile de producție. Unii vor găsi soluții pentru a produce componentele necesare în țară sau într-un stat învecinat în loc să importe din China. Cu alte cuvinte, explică Mark Schieritz, va continua procesul de regionalizare sau de formare a unor noi zone economice.

Alt expert german, Henrik Muller, susține, la rândul său, că actuala situație este mai gravă decât în 2008: din punctul de vedere al gradului de îndatorare a statelor, dar și din punctul de vedere al libertății de manevră a băncilor centrale. În cazul unei recesiuni globale, ipoteză avansată chiar de experții ONU, băncile centrale vor fi obligate să cumpere uriașe datorii de stat, dar întrebarea este cât timp vor putea rezista în felul acesta, explică analistul. Din păcate, subliniază Henrik Muller, astăzi nu mai există acea colaborare internațională care, în 2008, a făcut posibilă adoptarea unor măsuri generale care au permis consolidarea piețelor financiare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.