Economia României stă să crape. Ce fac vecinii noștri şi noi nu

România a fost şi rămâne, conform estimărilor, liderul regional la creşterea economică, cu un avans al PIB-ului real de 6,7% în 2017, după o creștere cu 4,8% și în 2016. Deși se preconizează o diminuare a ritmului, economia va avansa cu 4,5 % în 2018 și cu 4 % în 2019, peste PIB-ul potențial.

’’ A fost o creștere bazată pe consum care nu este sustenabilă pe termen mai lung dacă nu este transformată într-o creștere sănătoasă. Avem nevoie de investiții, aici este o zonă în care guvernul trebuie să intervină prin creșterea investițiilor bugetare și prin încurajarea investitorilor, străini sau români, să bage bani în economie. Altfel, exită riscul ca economia să se supraâncălzească și să acumuleze deficite cu efecte foarte grave  asupra economiei pe term foarte lung „ a declarat analistul economic Dan Schwartz.

În timp ce noi alergăm în forță cu viteză maximă, vecinii noștri alaergă mai lejer cu speranța că vor avea resurse suficiente să încheie cursa.

În Bulgaria economia a crescut cu 3,8%  în 2017, iar estimările arată că PIB-ul bulgăresc se va mări cu 3,7%  în 2018 şi cu 3,5% în 2019. Cehii sunt şi ei în creştere. Au încheiat anul 2017 cu un avans al economiei de 4,5% şi preconizează că vor creşte cu 3,2% în acest an şi cu 2,9% în 2019, când vor reveni la PIB-ul potenţial. Economia Poloniei  a crescut cu 4,6% anul trecut şi se estimează un avans de 4,2% pentru acest an şi de 3,6% pentru 2019.

Creștem pe datorie

Boomul economiei românești nu s-a regăsit și în îmbunătăţirea finanțelor țării. România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar dintre toate ţările din zonă, respectiv 2,9%, în creştere de la 0,8 în anul 2016. După noi se situează Ungaria cu 2%, compariv cu 1,9% în 2016, şi Polonia cu 1,7% în scădere de la 2,6% în 2016.

În schimb, Bulgaria are excedent bugetar de 0,9%, iar  Cehia de 1,6%. Deci, în timp ce noi tot rostogolim datoriile pentru a face faţă cheltuielilor în creştere ale statului, vecinii noştri reuşesc să funcţioneze fără împrumuturi sau măcar cu împrumuturi mai mici, precum polonezii. Este de menţionat că avem una dintre cele mai mici datorii din Europa, ca pondere în PIB, însă viteza cu care aceasta a crescut în ultimii ani, este alarmantă. Ponderea datoriei publice în PIB a depășit 60% în Ungaria în anul 2017, în timp ce nivelurile înregistrate de celelalte state analizate au fost inferioare sau net inferioare acestui prag. În Polonia, ponderea datoriei publice a depășit ușor nivelul de 50%, iar în în Republica Cehă și  România aceasta a trecut de 30%, în 2017. Bulgaria are cea mai mică datorie, ușor peste 20%.

’’La noi au fost măriri de salarii în ultima vreme, iar Guvernul s-a împrumutat pentru a putea să rezolve probleme curente și împrumuturile acestea au și ele dobânzile lor care încarcă costurile bugetare”, a spus Schwartz.

Leul cea mai slabă monedă în regiune

Leul românesc s-a depreciat în raport cu euro, în ultimii doi ani. Acesta a pierdut 3,7% din valoare în condiţiile în care a fost tranzacționat în regim flexibil cu flotare controlată. Adică cursul de schimb a fost, în principiu flexibil, însă banca centrală a putut interveni din când în când pentru corecții. Astfel, la 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 4,6658 lei pentru un euro, respectiv cu 3,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016.

“ Deprecierea monedei naționale poate să ajute exportatorii să fie mai competitivi. Din păcate, nu a fost cazul Românie. În momentul de față importăm mai mult decât exportăm iar acest efect este rezultatul supraîncălzirii economiei. În acest moment economia crește foarte mult, dar nu este în stare să acopere nevoile sale din producția internă și atunci trebuie să apeleze la importuri, ceea ce pe termen lung poate să ducă la dezechilibre foarte grave”, a  mai spus Schwartz.

În același interval de timp, monedele naţionale ale ungurilor, cehilor şi polonezilor s-au apreciat faţă de euro. La data de 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 25,585 coroane cehe pentru un euro, respectiv cu 5,3% mai apreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016. Şi zlotul polonez a căpătat putere în faţa monedei europene. La data de 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 4,2628 zloți pentru un euro, respectiv cu 3,2% mai apreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016. Şi forintul unguresc a reuşit să-şi menţină valoarea. Datele băncii centrale din Ungaria arată că la data de 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 314,06 forinți pentru un euro, respectiv cu 0,2% mai apreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016. Performanţele sunt cu atât mai meritorii cu cât toate cele trei ţări au adoptat modelul cursului de schimb flexibil, băncile centrale au lăsat piețele să determine cursul, prin intermediul cererii și ofertei. În tot acest timp, leva bulgărească a avut o paritate fixă de 1,95583 BGN/1 EUR, în cadrul unui aranjament de tip consiliu monetar. 

Inflaţia e în creştere

În luna martie 2018, rata medie anuală a inflației a fost superioară valorii de

referință de 1,9% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor, în două ţări vecie. În Republica Cehă și Ungaria rata medie anuală a inflației a fost 2,2%, iar în România a fost de 1,9%. În acelaşi interval de timp, Bulgaria şi Polonia au avut o inflaţie de 1,4%.

Estimările Comisiei  Europene din primăvara anului 2018 arată că în pofida unui declin neașteptat al inflației consemnat în unele țări la începutul anului 2018, preţurile vor continua să crească în majoritatea țărilor, mai puţin în Republica Cehă. Experţii europeni spun că preţurile vor creşte ca urmare a majorărilor salariale cauzate de tensionarea condițiilor pe pi

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.