Europarlamentari la pensie. Granzii care pleacă de la Bruxelles

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Parlamentul European din Bruxelles
Parlamentul European din Bruxelles
O serie de figuri importante ale politicii românești nu vor mai obține un mandat de europarlamentar la alegerile din 26 mai pentru că nu se regăsesc pe listele depuse de către partidele lor. Înnoirea echipei românești de la Bruxelles este cu atât mai consistentă cu cât europarlamentari în funcție au fost puși pe locuri la limita de jos a eligibilității sau candidează din partea unor partide care sunt cotate în sondaje cu scoruri sub pragul electoral. Printre cei care nu vor mai fi aleși europeni se află Monica Macovei, Ioan Mircea Pașcu sau Theodor Stolojan.

Dintre cei 32 de europarlamentari, 14 nu se mai regăsesc pe liste, adică aproximativ 40%. Modificări substanțiale a suferit lista de candidați ai PSD. Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu și Victor Boștinaru, prezențe constante ale social-democraților români la Bruxelles încă de la intrarea României în Uniunea Europeană au decis să nu mai candideze. Pe listă nu se mai regăsesc nici cei doi europarlamentari care, deși au candidat în 2014 pe lista PSD, erau membri ai UNPR. Este vorba de economistul Doru-Claudian Frunzulică și muzicianul de etnie romă, Damian Drăghici. 

Amurgul dizidenților

Din cauza relațiilor încordate cu actuala conducere a partidului, la final de drum au ajuns Daciana Sârbu, soția fostului premier Victor Ponta (care deschide lista Pro România), și Sorin Moisă, care s-a distanța de partid încă de la celebra OUG 13/2017, care a condus la ample proteste de stradă. Ultimul membru PSD care se întoarce acasă este Claudia Țapardel.

Citește și: Brexit-ul cu năbădăi a speriat secesioniștii din Europa

De la liberali se întorc acasă fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, neagrată de actualul președinte Ludovic Orban, și Theodor Stolojan, care dă semne că vrea să se retragă cu totul din politică. Monica Macovei a fost aleasă în 2014 din partea PDL, dar a activat mai tot mandatul ca independentă și nu mai candidează din nou. Un alt independent, Cristian Preda, a fost exclus din PMP, dar la începutul acestui an s-a înscris în PLUS, partidul lui Dacian Cioloș, pentru a-i asigura acestuia și aliaților săi din USR dreptul de a trimite reprezentanți în secțiile de votare, în calitate de partid europarlamentar. Totuși, Preda nu se regăsește pe lista PLUS-USR. Singurul europarlamentar care a reușit în 2014 să obțină mandatul din calitatea de independent, Mircea Diaconu, nu mai candidează în 2019.

Europarlamentarul Laurențiu Rebega s-a alăturat partidului lui Victor Ponta, dar nu candidează pe lista Pro România, listă pe care candidează fostul premier, urmat de comisarul european Corina Crețu.

Locuri la coada listei

Nici ceilalți 18 parlamentari care candidează acum nu sunt siguri de succes întrucât alegerea lor depinde de scorul pe care le vor obține partidele lor pe 26 mai. De exemplu, reînnoirea mandatelor lui Emilian Pavel și Răzvan Popa este pusă sub semnul întrebării în condițiile în care ocupă pozițiile 14, respectiv 18 pe lista PSD. De asemenea, Renate Weber ocupă locul 3 pe lista ALDE, ceea ce nu este o garanție că va rămâne la Bruxelles. 

Sogor Casaba este ca și plecat din Parlamentul European deoarece UDMR l-a pus pe locul 5, în condițiile în care Uniunea nu poate spera în mod rezonabil la mai mult de două mandate. Nici liberalii Marian-Jean Marinescu și Mihai Țurcanu nu sunt siguri de succes, fiind pe locurile 10, respectiv 12 ale PNL. Claudiu Ciprian Tănăsescu candidează din partea UNPR, iar Cătălin Ivan, un contestatar furibund al lui Liviu Dragnea pe vremea când încă mai era în PSD, este cap de listă la Pro Demo. Nici UNPR, nici Pro Demo nu sunt cotate în sondaje cu un scor mai mare de 5%, cât să le permită accerea în Parlamentul European.

Bani mulți și după încheierea mandatului

Pe de altă parte, viitori foști europarlamentari nu trebuie compătimiți prea mult întrucât vor primi bani și după încheierea mandatului. Pentru ei ste prevăzută o indemnizație de tranziție care este calculată în funcție de numărul de mandate și care poate ajunge la un cuantum total de până la 206.000 €. Nici pensia specială nu este o invenție a Parlamentul de la București, fiind un privilegiu de care se bucură și europarlamentarii.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

factura. Freepik.com
Gazprom
Camp petrolier / Foto: Freepik
Banca Națională a României
Foto: Freepik
Blackout /FOTO: Freepik
Rabla. Foto: Pexels.com

Când va fi lansat Programul Rabla 2025

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a făcut declaraţii...

Factura. Freepik.com

Preţul energiei electrice a explodat! Creştere cu 65,73%

Creşteri semnificative ale preţurilor înregistrate în...

Freepik.com
Centrală termică / sursa foto: Freepik.com
vouchere sociale

Joi, şedinţă de Guvern. Deciziile zilei la Palatul Victoria

Agenda ședinței Guvernului României de joi, 11 septembrie.

Platforma de foraj Transocean Barents / Foto: OMV Petrom
ANAF / Foto: DCBusiness

Premierul Bolojan, numire cheie la conducerea ANAF

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. 

Freepik.com
Birou gol / FOTO: Facebook

Încă o zi liberă pentru români. Document din Parlament

Veşti bune pentru românii care au copii de şcoală. 

Ajutor energie. Freepik.com
Mașină electrică / FOTO: Freepik
Roverul Perseverance și elicopterul său, pe planeta Marte
Contor electric
Euro și dolarul au ajuns aprape de paritate
Partidul AUR / Ilustrație: Oana Pavelescu
Contabila

pixel