Datele compilate de Consiliul Mondial al Aurului (CMA), un grup finanțat de industrie, au arătat că cererea pentru metalul prețios a depășit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani. De asemenea, estimările de luna trecută sunt mult mai mari decât cifrele oficiale raportate de băncile centrale, ceea ce a stârnit speculații în industrie cu privire la identitatea cumpărătorilor și la motivațiile acestora.

Fuga băncilor centrale către aur "ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine" după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare de la BullionVault, o piață a aurului.

Ultima dată când s-a înregistrat un asemenea nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur de la SUA, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la prăbușirea rezervelor London Gold Pool. Acest lucru a grăbit dispariția în cele din urmă a sistemului Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul prețios.

Luna trecută, CMA a estimat că instituțiile financiare oficiale ale lumii au cumpărat 673 de tone. Și numai în al treilea trimestru, băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone de aur, cea mai mare creștere pe trei luni de când au început înregistrările trimestriale în 2000.

Estimările conservatoare ale WGC depășesc achizițiile raportate către FMI și de către băncile centrale individuale, care se ridică la 333 de tone în cele nouă luni până în septembrie.

Oficial, achizițiile din al treilea trimestru au fost conduse de Turcia, cu 31 de tone, ceea ce a dus o creștere cu 29% a rezervei sale. Uzbekistanul a urmat cu 26 de tone, în timp ce în iulie Qatar a făcut cea mai mare achiziție lunară înregistrată din 1967 încoace.

Discrepanța dintre estimările WGC și cifrele raportate oficial, urmărite de FMI, poate fi explicată parțial prin faptul că agențiile guvernamentale, pe lângă băncile centrale din Rusia, China și altele, pot cumpăra și deține aur fără a le raporta ca rezerve.

Recunoscându-și aportul - dar, probabil, încercând, de asemenea, să semnaleze rolul său limitat - Banca Populară Chineză (PBoC) a raportat la începutul acestei luni că în luna noiembrie a efectuat prima sa creștere a deținerilor de aur din 2019, cu o 32 de tone ceea ce înseamnă aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Cu toate acestea, industria aurului spune că achizițiile chinezești sunt aproape sigur mai mari.

Pentru Rusia, sancțiunile au creat probleme semnificative pentru industria sa minieră de aur - cea mai mare din lume după China - în ceea ce privește vânzarea în străinătate. Aceasta produce aproximativ 300 de tone în fiecare an, dar are o piață internă pentru doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.

În același timp, guvernele occidentale au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei prin impunerea de sancțiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.