Adresându-se presei în marja unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe la Luxemburg, ministrul italian a menţionat că această contribuţie a statelor UE va fi între 50% şi 60%, diferenţa urmând să fie finanţată de celelalte membre ale G7, grup alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA.
"Vom începe discuţiile asupra contribuţiilor ce revin SUA, Canadei, Japoniei şi Regatului Unit", a mai spus ministrul italian.
Liderii statelor din G7, reuniţi joia trecută în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea respectivului împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.
Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în UE şi în statele G7 în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.
Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.
Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Bursele americane au deschis...
Președintele SUA, Donald Trump,...
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri, la...
Banca Națională a României a publicat miercuri, 21...
Ministerul Finanțelor a...
Parlamentul European a adoptat...
Biroul din Turcia al...
Inflația din România se află pe...
Premierul Ilie Bolojan s-a deplasat miercuri dimineaţă...
Agenția Națională de...
Grupul francez Lactalis a...
Preşedintele american Donald...
Prețul aurului a urcat miercuri...
Asociaţia Prosumatorilor şi...
Cea mai mare centrală nucleară...
Rezultatul votului de miercuri...
Piețele financiare au...
Ţinta de deficit bugetar pentru...
Banca Națională a României a...
Luna ianuarie aduce obligații...
Grupul Renault a anunțat că se...
Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM),...
Președintele SUA, Donald Trump,...
Lucrările de construcţii s-au...