Pachetul fiscal va fi decis miercuri. Guvernul vrea legiferarea până pe 7 iulie
Guvernul se află în criză de...
Adresându-se presei în marja unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe la Luxemburg, ministrul italian a menţionat că această contribuţie a statelor UE va fi între 50% şi 60%, diferenţa urmând să fie finanţată de celelalte membre ale G7, grup alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA.
"Vom începe discuţiile asupra contribuţiilor ce revin SUA, Canadei, Japoniei şi Regatului Unit", a mai spus ministrul italian.
Liderii statelor din G7, reuniţi joia trecută în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea respectivului împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.
Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în UE şi în statele G7 în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.
Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.
Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Guvernul se află în criză de...
RO e-Factura devine obligatorie pentru ONG-uri și...
Ministrul Finanțelor, Alexandru...
Adrian Nicușor Nica a fost desemnat pentru a prelua conducerea Agenției...
Autoritatea de Supraveghere...
Compania britanică Nothing...
RAR avertizează că peste 85.000...
Ciprian Tătăruşanu, fostul...
Curs valutar BNR, 1 iulie 2025.
Germania vrea să salveze...
Activele nete ale celor 248 de...
UE cere eliminarea imediată a...
Administrația Fondului pentru...
La 30 iunie 2025, rezervele valutare la Banca Naţională...
DGAF a identificat o fraudă...
Emmanuel Macron trage un semnal...
Renault ar urma să raporteze în...
Guvernul a adoptat, prin Ordonanță de Urgență, abrogarea...
ANAF informează că a identificat o fraudă de peste 1,3...
Grupul bancar spaniol BBVA a anunţat luni că va merge...
Guvernul României a adoptat...