Gazele offshore: Motiv de tensiuni între Israel și Liban
Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Au fost la un pas să rezolve totul, dar a intervenit o răsturnare de situație
Au fost la un pas să rezolve totul, dar a intervenit o răsturnare de situație
S-au aflat la un pas de semnarea unui acord privind delimitarea frontierei lor maritime și a zonei economice exclusive pentru exploatarea gazelor offshore. Acum, totul pare sub semnul întrebării între israelieni și libanezi, iar o escaladare militară nu este exclusă.

Starea de tensiune a crescut cu câteva grade între Israel și Liban. Ministerul israelian al Energiei a dat undă verde companiei Energean pentru lansarea testelor în vederea conectării platformei sale plutitoare (FPSO) pentru exploatarea câmpului de gaze de la Karish la rețeaua națională israeliană de gaze.

Cu toate acestea, de săptămâni întregi, Hezbollah amenință că va ataca Israelul dacă exploatarea de la Karish - programată inițial pentru luna septembrie - va începe înainte de semnarea unui acord între cele două țări privind delimitarea frontierei maritime și a zonelor economice exclusive respective. Întrebarea care se pune este dacă partidul șiit va considera testele ca parte a activităților de exploatare. Iar dacă da, se va decide să își pună în aplicare amenințările?

Amenințările Hezbollah

În iulie, după ce FPSO Energean s-a instalat în largul orașului Haifa, Hezbollah a lansat trei drone în direcția instalației, care au fost interceptate de armata israeliană. Pentru Michael Harari, fost ambasador israelian în Cipru, care cunoaște bine dosarul gazului în Mediterana de Est, "amenințările Hezbollahului fac parte integrantă din negocieri, ele sunt destinate în primul rând să convingă opinia publică libaneză că este singura care poate apăra interesele libaneze împotriva inamicului israelian. Dar o amenințare retorică are întotdeauna șanse să se materializeze, chiar dacă cel care o lansează nu dorește acest lucru.

Gazele, o problemă strategică între Israel și Liban

La rândul său, ministrul israelian al Apărării, Benny Gantz, a declarat sâmbătă: "Dacă Hezbollah comite o greșeală sau atacă Israelul în vreun fel, vom distruge Libanul". Cum au ajuns Israelul și Libanul în acest punct, când, în urmă cu o săptămână, negocierile indirecte, conduse de mediatorul american Amos Hochstein, păreau pe punctul de a înregistra un succes?

Concret, în litigiul teritorial, care a făcut obiectul negocierilor între cele două țări în perioada 2012-2020 și care reprezintă o suprafață de 860 km2, statul evreu ar fi dispus să cedeze peste 99% din ceea ce consideră a fi zone economică exclusivă, în schimbul căreia ar urma să primească redevențele plătite de compania operatoare TotalEnergies pentru veniturile obținute din zăcământul Qana, situat în întregime în ZEE libaneză, explică publicația franceză Les Echos.

O miză în alegerile din Israel

La rândul său, Libanul, care la începutul anului 2021 își extinsese pretențiile la o zonă economică exclusivă suplimentară de 1.430 km, ar urma să renunțe la 40% din revendicările sale. Pentru Michael Harari, "este un acord bun, care păstrează interesele strategice israeliene și în care toate partidele libaneze prezente au reușit să adopte o poziție comună, ceva cu adevărat excepțional pentru viața politică libaneză.

Însă ambele țări au o agendă politică obligatorie. Președintele libanez, Michel Aoun, care își încheie mandatul la 31 octombrie, ar dori să plece cu fruntea sus prin semnarea unui acord privind gazele naturale, care constituie un atu economic pe termen mediu. În Israel, acest acord a devenit o miză pentru alegerile din 1 noiembrie.

Linia de demarcație strategică

Duminica trecută, liderul opoziției, Benjamin Netanyahu, a subliniat că premierul Yair Lapid a cedat la toate cererile Hezbollah și că nu se va angaja să respecte acest acord, dacă va reveni la putere. Două zile mai târziu, Hezbollah a propus două modificări la textul lui Amos Hochstein, refuzate de guvernul israelian.

Unul se referă la linia de demarcație în sine: impactul său este minim în ceea ce privește suprafața, dar este considerată strategică de către armata israeliană. Celălalt este de natură economică: libanezii vor să plătească o compensație forfetară înainte de exploatarea zăcământului Qana, în timp ce israelienii cer un procent din veniturile obținute din exploatare - potențialul Qana este necunoscut până în prezent. Potrivit cotidianului libanez "L'Orient-Le Jour", "Hezbollah, care a impus aceste două amendamente [...] nu este pe cale să revină asupra deciziei sale".

Citește și Faliment! Al doilea cel mai mare lanț de cinematografe din lume, în impas

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Compania de audit a Trump Media, acuzată de fraudă

Firma de audit a Trump Media, compania care conduce...

Datoria guvernamentală a sărit de 52% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat cifrele privind...

Turcia anunţă suspendarea relaţiilor comerciale cu Israelul

Turcia a decis să oprească relațiile comerciale cu...


pixel