Judeţele magnet pentru cei care-şi caută de lucru

La începutul anului 2017, în România lucrau puțin peste 8,32 milioane de oameni, din care aproape 5,23 milioane erau salariați și 139.500 patroni. Restul erau lucrători pe cont propriu sau chiar lucrători familiali neremuneraţi şi membrii ai unei societăţi agricole sau ai unei cooperative neagricole.

La începutul anului 2018, numărul lucrătorilor a urcat la 8,37 milioane de oameni ca urmare a majorării numărului de salariați cu 138.500 pe fondul reducerilor de lucrători din celelalte categorii sociale.

Vestul și Sud-Estul, plus de 8.500 de lucrători

Numărul persoanlor ocupate a fost în creștere în toate regiunile țării, însă în timp ce în unele majorările au fost de până la 5.000 de oameni, în altele au trecut de 11.000. Vestul și Sud-Estul țării au reușit să muște cel mai puțin din creșterea economică observată prin prisma forței de muncă angajate. În patru județe- Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara- numărul lucrătorilor a crescut, în total, cu numai 4.100. Lucrurile stau la fel de slab și în Sud-Estul țării unde șase județe – Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea  - au totalizat împreună un plus de numai 4.400 de muncitori.

 Clujul, atracția numărul unu

Cei mai mulți lucrători noi au apărut în Nord-Vest-ul țării, în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. În această regiune s-au creat 11.800 de noi locuri de muncă , din care 6.200 numai în județul Cluj. Capitala Transilvaniei a devenit un pol de dezvolatare foarte puternic care atrage ca un magnet atât investitori, cât și salariați. Clujul a generat mai multe locuri de muncă decât toate județele din Vest la un loc. Este o mare performanță având în vedere că vorbim și despre Timiș (plus 2.200) și despre Arad (plus 1.100).

Bucureștiul surclasat de Ilfov

Capitala și Ilfovul au reușit să atragă numi 8.400 de lucrători, în condițiile în care Bucureștiul a obținut un plus de 3.100. Și regiunea Centru, cu doi poli mari, Brașov și Sibiu, a beneficiat de un plus de 8.000 de muncitori. Sibiul a contribuit cu1.600 de noi lucrători, dar Brașovul cu numai 900.

"Există discrepante între județele din țară, există județe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forță de muncă disponibilă, precum și județe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, județe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluții la nivel regional”, a declarat Oana Munteanu, reprezentant al companiei de consultanță PwC.

Datele de la Statistică arată că cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat tot în aceste regiuni: Centru (+24,1 mii persoane), Nord-Vest (+23,3 mii persoane) şi Bucureşti-Ilfov (+21,8 mii persoane), ceea ce arartă că tot aici au avut loc și cele mai mari scăderi ale numărului de patroni și lucrători pe cont propriu.

Unde lucrează românii

Chiar dacă sunt în scădere lucrătorii pe cont propriu, remunerați sau nu, reprezintă încă peste 25% din populația ocupată. Peste 2,1 milioane de români lucrează pe persoană fizică autorizată, în timp ce numai 130.000 au ales să-și facă propria afacere. Numărul salariaților este într-o continuă creștere și dețin în continuare cea mai mare  pondere  (73,7%)  în  totalul  populaţiei  ocupate. Este totuși de remarcat că într-un an cu o creștere economică record numărul patronilor a scăyut cu 5.000 și cel al persoanelor fizice autorizate cu 20.000. În schimb, angajații sau înmulțit cu peste 138 .00

Topul ocupării pe categorii (număr persoane)

Sursa:Institutul Naţional de Statistică

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.