Isărescu: Nu bruscăm economia. Căutăm momentul oportun pentru scăderea dobânzii

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Mugur Isărescu
Mugur Isărescu
Guvenratorul Băncii Naționale a României, Mugur Isprescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației.

Mugur Isărescu a amintit faptul că: "În anii 2000 a apărut necesitatea unor dobânzi reale pozitive sau negative, și toate țările când au început să majoreze dobânzile, inclusiv zona euro și Fed, au urcat dobânzile, dar nu s-au dus până la capăt. Și nici noi n-am făcut-o. Vă amintesc că atunci când inflația a ajuns la 16% în România se vorbea despre faptul că și noi o să ducem rata dobânzii la 20%. Nu am făcut-o și bine am făcut că n-am făcut-o”.

Guvernatorul BNR a mai spus că: ”Au fost întrebări la momentul respectiv dacă vor reuși băncile centrale să aducă inflația în jos cu dobânzi negative. Și uite că s-a reușit. De ce? Pentru că s-a mizat pe faptul că inflația era determinată de factori de cost, factori de ofertă care au acționat temporar, cum ar fi prețurile la energie sau situația conflictuală din Ucraina. Deci noua paradigmă a funcționat. Inflația s-a dus în jos. Și atunci a apărut întrebarea, după ce inflația scade, când începe scăderea ratei dobânzii? S-a și dezvoltat o nouă teorie: "The longer, the higher", deci, mai sus, pentru o perioadă mai lungă, ca să compenseze perioada de dobânzi negative. Discuții există în continuare și în Statele Unite, unde inflația a coborât sub rata de politică monetară și la fel în Europa, în zona euro și încă discutăm când și cu cât să se reducă dobânda", a mai arătat Isărescu.

Șeful BNR a mai arătat că: "Și noi suntem în această discuție. Avem acum ex-post o rată reală a dobânzii de politică monetară și gândim momentul optim când vom lua această decizie. Deci e vorba de a găsi momentul optim. Până acum am căutat acea combinație de politică monetară, privind cu realism, spunem noi, și la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, politica guvernamentală. Ca să dăm inflația în jos fără a crea recesiune. Am explicat această orientare a politicii monetare, grea decizie în definitiv. De regulă, o politică monetară puternică, restrictivă, are efecte secesioniste. Dar noi am spus de mai multe ori că pentru România a avea recesiune în condițiile unui deficit fiscal mare și care vedeți că se corectează foarte greu, nu este soluția optimă. Dimpotrivă, o recesiune agravează situația fiscală și, pe cale de consecință, are influențe negative și asupra inflației", a mai spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Cargo GNL / sursa foto: Freepik.com / sharpiloandrey
Foto: Freepik.com
Grevă / sursa foto: Freepik.com / EyeEm
Ilie Bolojan
Bani / Foto: DCBusiness

Acord în coaliție. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026

Salariul minim va crește de la 1 iulie 2026. Coaliția...

Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Lingouri de cupru / Foto: DCBusiness

Bloomberg: Cuprul intră într-un deficit structural din 2026

Piața globală a cuprului se îndreaptă spre un deficit...

Donald Trump și Vladimir Putin
Ministerul Finanțelor
Ghișeu
Barajul Paltinu
Arcelor Mittal Tubular Products Iași
Inflație / Foto: Freepik

România continuă să fie ţara cu cea mai mare inflaţie din UE

România a fost şi în luna noiembrie ţara UE cu cea mai...

România se află pe locul doi la exportul de grâu moale
Bani
Document. Foto: Freepik.com
Discutii la Guvern
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
factura. Freepik.com
Documente ANAF. Freepik.com
Muncitor în construcții / FOTO: Freepik
Flacără la aragaz / Foto: Freepik
Industrie / Sursa: Freepik.com
Sala de ședință din clădirea Guvernului
Oameni pe stradă
Palatul Știrbei

pixel