Avalanșă de declarații la ANAF pe 15 ianuarie: Cine trebuie să depună documentele
Ce declarații trebuie depuse la...
Mugur Isărescu a amintit faptul că: "În anii 2000 a apărut necesitatea unor dobânzi reale pozitive sau negative, și toate țările când au început să majoreze dobânzile, inclusiv zona euro și Fed, au urcat dobânzile, dar nu s-au dus până la capăt. Și nici noi n-am făcut-o. Vă amintesc că atunci când inflația a ajuns la 16% în România se vorbea despre faptul că și noi o să ducem rata dobânzii la 20%. Nu am făcut-o și bine am făcut că n-am făcut-o”.
Guvernatorul BNR a mai spus că: ”Au fost întrebări la momentul respectiv dacă vor reuși băncile centrale să aducă inflația în jos cu dobânzi negative. Și uite că s-a reușit. De ce? Pentru că s-a mizat pe faptul că inflația era determinată de factori de cost, factori de ofertă care au acționat temporar, cum ar fi prețurile la energie sau situația conflictuală din Ucraina. Deci noua paradigmă a funcționat. Inflația s-a dus în jos. Și atunci a apărut întrebarea, după ce inflația scade, când începe scăderea ratei dobânzii? S-a și dezvoltat o nouă teorie: "The longer, the higher", deci, mai sus, pentru o perioadă mai lungă, ca să compenseze perioada de dobânzi negative. Discuții există în continuare și în Statele Unite, unde inflația a coborât sub rata de politică monetară și la fel în Europa, în zona euro și încă discutăm când și cu cât să se reducă dobânda", a mai arătat Isărescu.
Șeful BNR a mai arătat că: "Și noi suntem în această discuție. Avem acum ex-post o rată reală a dobânzii de politică monetară și gândim momentul optim când vom lua această decizie. Deci e vorba de a găsi momentul optim. Până acum am căutat acea combinație de politică monetară, privind cu realism, spunem noi, și la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, politica guvernamentală. Ca să dăm inflația în jos fără a crea recesiune. Am explicat această orientare a politicii monetare, grea decizie în definitiv. De regulă, o politică monetară puternică, restrictivă, are efecte secesioniste. Dar noi am spus de mai multe ori că pentru România a avea recesiune în condițiile unui deficit fiscal mare și care vedeți că se corectează foarte greu, nu este soluția optimă. Dimpotrivă, o recesiune agravează situația fiscală și, pe cale de consecință, are influențe negative și asupra inflației", a mai spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Ce declarații trebuie depuse la...
Avocatul specializat în...
Leul a încheiat ședința de miercuri în ușoară scădere...
Deficitul de cont curent al...
Proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței...
Sindicatul Salariaţilor din...
Val de scumpiri în economie:...
Consiliul de Administraţie al TAROM a decis numirea lui...
Ministrul Finanțelor, Alexandru...
Bursa de pe Wall Street închide...
Reorganizare amplă în sectorul...
Perspective mai slabe pentru...
Uniunea Europeană a continuat să înregistreze un...
Curs valutar BNR, 13 ianuarie.
Informaţii oficiale de la INS.
Speranță temperată de...
Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025...
Dobânzi mai mici la credite: Ce indică ultimele date BNR...
Registrul fiduciilor, sub lupa...
Bucureștiul conduce topul...
Pariul fierbinte al investitorilor pentru 2026.
SALROM a depus un nou proiect...
Temu, amendată în Polonia.
Supremația Toyota continuă:...
Ministrul Energiei a venit cu detalii despre proiectul...
Cele 7 fonduri de pensii...