Revizuirea, condusă de profesorul Marcel Nold și de profesorul asociat Claudia Nold, de la Departamentul de pediatrie al Universității Monash și de la Institutul de cercetare medicală Hudson, scrisă în colaborare cu colegi din Australia și China, reprezintă o analiză majoră a modului în care virusul care a provocat actuala pandemie face ravagii în sistemul imunitar uman.

De când a fost identificat pentru prima dată, în decembrie 2019, SARS-CoV-2 a suferit mutații, iar tulpinile variante Alpha, Beta și Delta sunt mai infecțioase decât tulpina originală. Mai exact, tulpina Delta este din nou cu 60-79% mai transmisibilă decât mutanta Alpha și, probabil, mai mortală, potrivit profesorului Nold.

El spune că rămâne o "nevoie urgentă de terapii eficiente, cel puțin în parte din cauza apariției mutațiilor".

Autorii avertizează că "prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 sau permiterea pacienților de a o eradica reprezintă obiectivul final în combaterea COVID-19: dar nu se știe când va deveni posibil în mod fiabil oricare dintre acestea".

"Prin urmare, eforturile de identificare a unor terapii sigure și eficiente pentru a preveni evoluția COVID la stadiile moderate și severe ale bolii, sunt esențiale în lupta împotriva bolii", a declarat profesorul Nold.

COVID-19. ACEASTĂ VITAMINĂ salvează vieți. Un recent studiu confirmă

Liliecii contractează virusul, dar prezintă o boală minimă. Autorii spun că "prevenirea progresiei către boala severă sau tratarea eficientă a acesteia - cu alte cuvinte, emularea liliecilor - ar ușura în mod semnificativ suferința și ar salva vieți".

Potrivit profesorului asociat Nold, studierea modului în care liliecii rezistă la coronavirusuri reprezintă o promisiune substanțială nu numai pentru infecțiile cu SARS-CoV-2, ci și "ne va pregăti mai bine pentru următoarea epidemie sau pandemie".

Revista spune că strămoșul comun al actualului virus COVID a apărut probabil la lilieci în urmă cu 40-70 de ani, "deși specia exactă de lilieci sau gazda intermediară implicată în epidemia din 2019 rămâne evazivă".

În timp ce liliecii se pot infecta reciproc cu SARS-CoV-2, aceștia nu prezintă efecte clinice și nici nu prezintă aceleași probleme la nivelul plămânilor care au un impact atât de grav asupra oamenilor.

Autorii sugerează că unele dintre modalitățile prin care liliecii par să reziste la COVID ar putea fi utilizate în terapeutică, cum ar fi reglarea fină a răspunsului imunitar uman la virus în moduri pe care liliecii par să le folosească, inclusiv stimularea răspunsurilor interferonului de tip I și III sau - odată ce s-a dezvoltat o boală severă - blocarea inflammasomilor pentru a imita ceea ce se întâmplă la lilieci.

Profesorul asociat Nold spune că acest lucru "ar putea reduce la minimum inflamația excesivă, epuizarea imunitară și furtunile de citokine care apar la om".

Pe baza acestor informații, autorii interdisciplinari comentează cele mai bune strategii privind alegerea și momentul alegerii diferitelor tratamente disponibile în prezent, precum și căile subdezvoltate în prezent care ar putea fi promițătoare pentru ameliorarea suferinței cauzate de COVID-19 în întreaga lume.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.