Lucrătorii francezi, cei mai norocoși din Europa

Iar asta pentru că durata medie anuală de lucru efectiv a unui angajat cu normă întreagă este de 1 668 de ore în Franța, față de 1 792 ore în Europa, scrie cotidianul economic Les Echos.

O particularitate care acum îngrijorează autoritățile. Într-un an, francezii muncesc mult mai puțin decât ceilalți europeni. Și acest decalaj nu este în avantajul economiei. Potrivit unui studiu realizat de institutul Rexecode și bazat pe sondajul Eurostat privind forța de muncă, doar finlandezii dedică mai mult timp activităților de agrement. 

În 2022, durata efectivă anuală de muncă a angajaților cu normă întreagă în Franța a ajuns la 1.668 de ore, semnificativ mai puțin decât media europeană (1792 de ore), cu 65 de ore mai puține decât în Spania, cu 122 de ore mai puțin ca în Germania, 162 de ore în Italia.

Durata efectivă de muncă a angajaților cu normă întreagă din Franța este mai mică decât media europeană și cea a vecinilor săi principali de la începutul anilor 2000. Diferenta este destul de stabila din 2005, cu exceptia Germaniei, unde durata anuala a muncii efective a scăzut intre 2006 si 2019, dar tot rămâne mult mai mare decât în Franța", scrie Olivier Redoules, director de studii și analize la Rexecode.

Sunt vizate toate sectoarele de activitate, cu o mai mare sensibilitate pe partea de servicii. „În Germania, durata de lucru a angajaților din sectorul serviciilor non-comerciale a fost mult mai mare decât în Franța (170 de ore în plus) în 2022. Acesta este sectorul decalajul atinge nivelul maxim, agricultură (cu 201 de ore mai mult față de Franța).

Influența celor 35 de ore

Influența legilor Aubry privind cele 35 de ore lucrătoare pe săptămână este de fapt impresionantă: în 1999, francezii lucrau aproximativ 1950 de ore, pentru ca în 2005 să ajungă să petreacă la serviciu mai puțin de 1700 de ore. În aceeași perioadă, celelalte state europene și-au redus, de asemenea, timpul de lucru, dar într-o manieră mult mai lentă. În Spania, spre exemplu, timpul de muncă a scăzut, în cinci ani, de la 2000 la 1900 de ore.

Pentru o lungă perioadă de timp, liderii francezi s-au putut lăuda cu alegerea unei societăți diferite față de vecinii lor, deoarece productivitatea ridicată a angajaților compensa, în termeni de crearea a bogăției, scăderea numărului de ore lucrate. 

Din păcate, acest lucru nu mai este valabil și în ziua de astăzi: de la pandemia de Covid, creșterea productivității s-a prăbușit în Franța, din motive pe care economiștii nu le pot înțelege. De atunci, prelungirea timpului de lucru a devenit din nou un subiect de îngrijorare politică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.