Elena Mateescu: Anul agricol 2024–2025, printre cei mai secetoși din ultimul secol
România riscă să încheie anul...
”Așteptăm, așteptăm, așteptăm! Acesta este cuvântul zilei. Deși trebuia până acum să știm ce ne așteaptă, pentru că nu numai noi, oamenii de rând, trebuie să ne chibzuim cheltuielile și viitorul, dar vorbesc despre firme, despre ce ne așteaptă din punct de vedere fiscal și al structurii pe care noul guvern o planifică din punctul de vedere al obiectivului pe care îl are acum, de reducere a deficitului. Așteptarea aceasta poate se încheie, astăzi, mâine, să vedem când, dar sunt multe lucruri de vorbit despre ce se preconizează”, a spus profesorul Coșea.
Deficite gemene
Pentru că, a adăugat specialistul, ”eu am o problemă care mă deranjează: și anume că orice fel de discuție fiscală, pe politică fiscală, de reducere a deficitului și de structurare a sistemului public, nu poate, în condițiile în care există un deficit atât de mare, să țină seama de faptul că, de fapt, noi avem deficite gemene. Avem deficit și a balanței comerciale, nu mai vorbesc despre rostogolirea datoriei și altele, vorbesc despre deficitul balanței comerciale, ceea ce înseamnă că, de fapt, nu se pune atenție, nu se pune obiectivul esențial al acestei politici pe sursa principală a veniturilor pe care ar trebui să le avem în reducerea deficitului.
Principala sursă
Iar sursa principală înseamnă repunerea în funcțiune, la o turație maximă, ca să zic așa, a mediului de afaceri, a celui care ar trebui să beneficieze de niște facilități fiscale (folosesc cuvântul facilități și le voi mai folosi, pentru că, după părerea mea, se folosește incorect în actualele condiții), pentru că ele sunt cele care antrenează economia, care furnizează bani la buget. Deocamdată însă măsurile despre care se vorbește, sunt măsuri care aruncă povara măsurilor de reducere a deficitului pe cetățeni și pe întreprinzători. Adică tocmai pe mediul de afaceri și pe cetățeni”, a insistat profesorul de economie.
Nu cred că aceste măsuri sunt cele care trebuie luate, pentru că sunt măsuri care urmăresc efectele unei situații, nu cauzele, a explicat mai departe Mircea Coșea. ”Cauzele deficitului în România sunt cauze structurale. Economia în România are o structură care nu poate crea echilibru bugetar. Atâta timp cât ai o economie care nu produce măcar la nivelul mediu al Uniunii Europene din punctul de vedere al valorii adăugate, nu poți să faci nimic altceva decât să te împrumuți. Sau să folosești fonduri comunitare pe care, slavă Domnului, le avem la dispoziție, dar deocamdată nu le folosim cum trebuie. Excluzând din această concepție a echilibrării deficitului ceea ce înseamnă motorul principal al creării de venituri pentru echilibrarea deficitului, nu ai nici o șansă de izbândă”.
Află mai departe ce trebuie și cum trebuie făcute lucrurile
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România riscă să încheie anul...
Fostul mare campion de tenis...
Modificările de TVA care intră...
Zeci de localități din opt...
Curtea Constituțională a...
Pentru prima dată din anii ’90,...
India trăiește o revoluție a...
Negocierile pentru un nou acord...
Șoferii care alimentează cu...
Valul de căldură lovește din plin sudul României cu...
Exploatarea gazului natural în...
Autoritatea pentru...
Cosmin Ghiţă, CEO...
Autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone, cu excepţia...
Ministerul Finanțelor a emis un...
China înființează o companie...
Curtea Constituțională a...
Guvernul modifică Codul de...
Noi reguli pentru retrocedarea...
Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri...
Bursa de Valori Bucureşti a...
Legea austerității a fost...
Autoritatea de Supraveghere...