Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu aproape 3 miliarde de lei

Astfel, MF a atras 1,593 miliarde de lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 111 de luni, la un randament mediu de 8,83% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 2,749 miliarde de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

De asemenea, ministerul a atras 1,38 miliarde de lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 27 de luni, la un randament mediu de 8,74% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,74 miliarde de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna noiembrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 4,785 de miliarde de lei, este cu 920 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în octombrie, de 3,865 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Citește și Dezastru cu puterea de cumpărare a românilor

România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasează pe locul 31 dintre cele 42 de ţări incluse în studiul GfK Purchasing Power Europe 2022.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

"Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională", se menţionează într-un comunicat al GfK.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.