Mircea Coșea: „România se îndreaptă spre o recesiune controlată. BNR ține economia în viață cu perfuzii de dobânzi”

„Creștem pe hârtie, dar ne prăbușim în realitate”

„Economia românească e menținută într-un echilibru fragil, aproape artificial. Nu avem o creștere economică sănătoasă, ci doar una de raport statistic. În realitate, investițiile private stagnează, consumul scade, iar inflația erodează tot ce s-a câștigat în ultimii doi ani”, a declarat Mircea Coșea.

Potrivit profesorului, România trăiește o formă mascată de stagnare economică, ascunsă sub indicatori aparent pozitivi.
„Cifrele arată o creștere modestă, dar baza ei este fragilă. Se sprijină pe consumul finanțat din datorie și pe inflație, nu pe producție și export. Aceasta este rețeta clasică a unei recesiuni controlate – amânăm prăbușirea prin împrumuturi și dobânzi ridicate, dar nu o prevenim”, a explicat el.

Dobânzile ridicate, „perfuziile” care mențin economia în viață

Profesorul consideră că politica monetară a BNR este principalul instrument prin care România evită o recesiune abruptă, dar avertizează că acest mecanism nu poate funcționa la nesfârșit.

„BNR a reușit să țină cursul stabil și inflația sub control relativ, dar cu ce preț? Dobânzile mari frânează creditarea, deci și investițiile. E ca și cum ai ține pacientul în viață cu perfuzii, fără să-i tratezi boala”, afirmă Coșea.

El arată că rata ridicată a dobânzilor-cheie a devenit o povară pentru mediul privat și populație, în timp ce statul continuă să se împrumute masiv pentru a acoperi deficitul bugetar.

„Guvernul se împrumută mai scump, băncile preferă titlurile de stat în locul creditării, iar firmele mici nu mai găsesc finanțare. În aceste condiții, economia nu are cum să crească”, explică profesorul.

Statul – principalul beneficiar al dobânzilor mari

Mircea Coșea subliniază că BNR este prinsă între două obligații contradictorii: protejarea stabilității financiare și sprijinirea creșterii economice.

”În mod paradoxal, dobânzile mari ajută statul pe termen scurt – pentru că oferă siguranță la finanțarea deficitului. Dar în același timp, sufocă mediul privat. Nu poți avea dezvoltare reală când firmele se împrumută la costuri de două cifre”, a spus economistul.

El mai arată că guvernul profită de această situație pentru a masca lipsa reformelor structurale.

„În loc să reducă cheltuielile inutile, să reformeze companiile de stat sau să crească eficiența administrativă, guvernul preferă să se bazeze pe împrumuturi și pe stabilitatea creată de BNR. Dar asta e o stabilitate de laborator, nu una sustenabilă”, avertizează profesorul.

Inflația – un „instrument fiscal mascat”

Profesorul Coșea susține că România folosește inflația ca mecanism fiscal indirect, o metodă de a „strânge bani de la populație fără să o spună deschis”.

„Prin inflație, statul își reduce povara datoriilor, dar cetățeanul pierde. Puterea de cumpărare scade, economiile se erodează, iar veniturile reale nu țin pasul. Este o taxă invizibilă, dar extrem de eficientă”, explică el.

Potrivit economistului, această combinație de dobânzi mari și inflație moderată menține un echilibru precar care poate fi oricând rupt de o criză externă sau de o corecție fiscală întârziată.

„Ne aflăm într-o zonă gri: nu suntem încă în recesiune, dar nici departe. Totul depinde de capacitatea guvernului de a gestiona datoria publică și de abilitatea BNR de a nu ceda presiunilor politice”, a mai spus profesorul.

„Avem o economie pe pilot automat”

Mircea Coșea avertizează că România nu are, în acest moment, o strategie economică pe termen mediu.

„Guvernul reacționează, nu acționează. BNR face tot ce poate, dar fără o politică fiscală coerentă, e ca și cum ai merge cu o aripă ruptă. Economia României e pe pilot automat – merge din inerție, dar direcția e incertă”, a spus el.

Profesorul atrage atenția că semnele unei recesiuni controlate sunt deja vizibile: scăderea investițiilor private, reducerea consumului, stagnarea creditării și lipsa de încredere în piață.

„România nu va avea o prăbușire bruscă, dar va continua să se afunde lent, atâta timp cât nu schimbă logica de funcționare. Stabilitatea nu e totuna cu dezvoltarea”, a conchis Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.