Miza conflictului din Nagorno-Karabah. Cine sunt actorii

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Militar armean / Foto: Ministerul Armean al Apărării
Militar armean / Foto: Ministerul Armean al Apărării
Conflictul din Nagorno-Karabakh este unul etnic și teritorial care se desfășoară între Armenia și Azerbaidjan, cauza fiind disputa asupra acestui teritoriu și a șapte districte din jur, care sunt controlate de facto de autoproclamata Republică Arțak dar care nu a fost recunoscută la nivel internațional.

Conflictul își are originea la începutul secolului 20 când Stalin a decis că transforme regiunea Nagorno-Karabah într-un oblast autonom al Azerbaidjanului Sovietic.

Conflictul de la ora actuală a început în 1988 când armenii din Karabah cu cerut ca teritoriul sp fie transferat de la Azerbaidjanul Sovietic, Armeniei Sovietice. Conflictul a escaladat la novel de război la începututul anilor 90.

Acordul de încetarea focului semnat în 1994 a determinat o stabilitate relativă timp de 20 de ani dar care s-a deteriorat semnificativ odată cu creșterea frustrărilor din partea Azerbaidjan.

Însă regiunea nu a rămas niciodată lipsită de tensiuni iar situația a escaladat cu regularitate în regiune.

Noi tensiuni

Acum, tensiunile au ajuns la paroxism iar în regiune s-a declanșat un mic război care atinge mai multe puncte nevralgice.

După ce ministrul Apărării azer a acuzat Armenia de agresiune și a amenințat cu retalierea, Recep Tayyip Erdogan a ieșit și el cu o declarație în care și-a exprimat susținerea pentru Azerbaidjan.

Citește și: Schimbul de focuri din Nagorno-Karabah, soldat cu 21 de morți

Liderul de la Ankara a acuzat că negocierile internaționale nu au reușit să rezolve problema timp de 30 de ani.

Luptele din regiunea Caucazului, aflat la granița cu Rusia și Turcia, adaugă și mai multe tensiuni conflictelor din Siria și Libia. 

În ciuda deceniilor de mediere duse de SUA, Rusia și Franța pentru rezolvarea conflictului, luptele au izbucnit în repetate rânduri de când armenii au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah în 1991.

Rusia are o bază militară în Armenia și cele două națiuni au un pact de apărare, deși acesta acoperă doar atacurile asupra teritoriului statului armean. Azerbaidjanul a găzduit luna trecută exerciții militare comune la scară largă cu forțele turcești.

În timp ce escaladările anterioare au durat doar câteva zile, amploarea luptelor actuale care implică tancuri, avioane și artilerie grea par a fi cele mai de grave, de când Rusia a negociat încetarea a focului din 1994 pentru a opri războiul în care au murit 30.000 de oameni și a generat mai mult de un milion de refugiați. Cele două părți nu au semnat niciodată un acord de pace.

Implicații economice

Criza a exercitat o nouă presiune asupra lirei turcești și a rublei rusești, pe fondul îngrijorării că cele două puteri ar putea fi atrase în conflict. 

Regiunea face obiectul unor proiecte importante de energie și transport care leagă Asia centrală de Europa, ocolind Rusia. Acestea includ legătura sudică a coridorului de gaz susținut de SUA și o conductă de petrol a British Petroleum, care se află la mai puțin de 50 de kilometri de zona de conflict și are capacitatea de a exporta până la 1,2 milioane de barili zilnic de la Baku la Ceyhan,  Turcia.

Citește și: Piețele energetice urmăresc cu atenție conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan

Conducta nu a fost vizată în conflictele anterioare, dar poate fi vulnerabilă la orice schimbare de direcție a luptelor dintre forțele armene și azere.

Apeluri la calm

Cancelarul german Angela Merkel a cerut luni încetarea focului imediat în discuțiile telefonice cu premierul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev, a declarat marți purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

În apelul evident adresat Rusiei și Turciei, purtătorul de cuvânt a spus că: „Vecinii ar trebui să contribuie la o soluție pașnică”.

China, SUA și Uniunea Europeană au cerut, de asemenea, oprirea luptei. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se va întruni marți în sesiune cu ușile închise pentru a discuta criza, la cererea statelor europene, relatează AFP, citând oficiali diplomatici.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Contabil / Foto: Freepik
Intrarea în salina Praid
Factură energie electrică
Titluri de stat Fidelis
Semnarea acordului la Ambasada României în Belgia
Wall Street. Foto: Freepik.com
Adrian Negrescu / Ilustrație: Oana Pavelescu
Curs valutar. Foto: Mihai Ciobanu
Romsilva

Curtea de Conturi cere urmărirea penală a Romsilva

Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea...

Bursa de la București

Bursa de Valori Bucureşti a deschis pe roşu şedinţa de marţi

Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere pe...

BNR: Indice ROBOR

ROBOR. Veste bună de la BNR, pentru românii care au rate

Banca Naţională a României, anunţ despre indicele ROBOR.

Benzinarie. Foto: Freepik.com

Tentativă de fraudă online cu identitatea Notino

Directoratul Național de Securitate Cibernetică,...

Taxarea inversa TVA. Freepik.com
Bursă / Foto: Freepik
Chatgpt. Freepik.com

ChatGPT, din ce în ce mai utilizat ca sursă de informaţii

Potrivit unui raport, ChatGPT şi echivalenţii săi sunt...

Râul Corund se scurge în salina Praid / Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos
Impozite și taxe / Foto: Freepik
Bancnote lei / sursa foto: Freepik.com / Vlad Ispas
Adrian Negrescu
Vladimir Putin și Serghei Șoigu / Foto: kremlin.ru
Dosare
Sebastian Burduja
Factura. Freepik.com
Criză economică / Foto: Freepik

ASF se pregătește de noi scenarii de criză

ASF actualizează normele privind simularea situațiilor...

Ghișeu

pixel